Comentariu AFP: Sarkozy, viitorul şef al opoziţiei, trebuie să-şi unifice tabăra înainte să devină preşedinte

"Prima mea provocare va fi să-mi readun familia", a recunoscut fostul şef de stat (2007-2012) pentru cotidianul Le Figaro, înainte de alegerea, sâmbătă, a noului preşedinte al Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), partidul conservator cu care a ajuns în fotoliul de la Palatul Elysée.

În pofida unei reveniri în arena politică la sfârşitul lui septembrie, considerată "eşuată" de o majoritate a francezilor, Sarkozy, în vârstă de 59 de ani, pare sigur să obţină victoria, în pofida faptului că cel mai important dintre contracandidaţi, Bruno Le Maire, în vârstă de 45 de ani, are ambiţia să ajungă în turul doi.

O provocare mai importantă îl aşteaptă după aceea, şi anume lupta liderilor angajaţi în alegerile primare ale dreptei în 2016, considerate cruciale înaintea alegerilor prezidenţiale de anul următor.

Toţi politologii insistă asupra mizei. "Cel care va obţine victoria în alegerile primare va fi aproape sigur preşedintele Republicii", declară pentru AFP Dominique Reynié de la Fundaţia pentru Inovaţie Politică, un centru de reflecţie apropiat UMP.

Slăbiciunea puterii socialiste face să planeze asupra stângii ameninţarea unei eliminări încă din primul tur al alegerilor prezidenţiale, în favoarea şefei Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) Marine Le Pen.

Cursa pentru alegerile primare pe eşicherul drept, angajată încă din august prin candidatura lui Alain Juppé - fost premier (1995-1997) desemnat în sondaje ca politicianul cel mai popular din ţară şi cel mai bun pentru a-şi reprezenta tabăra în 2017 -, s-a transformat de atunci într-un război deschis.

Găzduind sâmbătă un miting al lui Sarkozy în fieful său de la Bordeaux (sud-vest), oraşul al cărui primar este, Juppé - care nu candidează la preşedinţia UMP - a fost huiduit de către susţinătorii fostului preşedinte, care se opun profilului său moderat ce tranşează cu linia de dreapta a favoritului lor.

"Nu mă las impresionat de mişcările mulţimii", a spus Juppé, într-o "înţepătură" la adresa rivalului său care, cu o săptămână înainte a cedat presiunii activiştilor ostili legii căsătoriei între persoane de acelaşi sex, adoptate în 2013, promiţând să o abroge.

Incidentul, pe care Sarkozy nu a vrut să-l condamne prin "punerea unui căluş" militanţilor, ilustrează rupturile din UMP între susţinătorii unei alianţe de centru şi cei care au plecat "la vânătoare" pe teritoriul FN, ale cărui teze seduc baza cea mai radicală a partidului.

- Pro sau contra "lepenizării"

"Pe teren economic şi social, nu veţi găsi nicio diferenţă între Nicolas Sarkozy şi Alain Juppé. Imigraţia, familia, securitatea, moravurile - aici sunt fracturile. Linia de fractură în dreapta este susţinerea sau opoziţia faţă de «lepenizare»", declară pentru AFP Thomas Guénolé, un politolog care predă la prestigioasa Şcoală de Comerţ (HEC).

Potrivit unor experţi, preşedinţia UMP îi va oferi un atu important lui Sarkozy pentru primarele din 2016, şi anume acapararea prtidului. "Greutatea aparatului va fi hotărâtoare. Alain Juppé nu a arătat încă faptul că în politică eşti mai puternic fără un partid decât cu un partid", subliniază Dominique Reynié.

Configurarea scrutinului va fi crucială, în contextul în care sarkoziştii sunt reticenţi la alegerea "deschisă" în afara partidului pe care o cere Juppé, a cărui imagine îi atrage pe cei cu vederi de centru.

"Cu cât Sarkozy este mai dificil de înfrânt într-un vot al membrilor de partid, cu atât poate fi bătut în alegeri primare deschise", notează Thomas Guénolé. "Cu cât corpul electoral este mai larg, cu atât mai mari sunt şansele lui Juppé", este de părere şi Jean-Daniel Lévy de la Institutul de sondare Harris Interactive.

La conducerea partidului, fostul preşedinte va relansa până în 2017 o luptă cu François Hollande, succesorul său socialist afectat de un nivel-record de nepopularitate.

Cei doi visează la o asemenea confruntare, fiecare văzând în celălalt elementul care-i mobilizează tabăra. "De ce Sarkozy îl obsedează pe Hollande şi viceversa", titra săptămâna aceasta săptămânalul L'Express.

Un profesor de la Institul pentru Studii Politice din Paris, Pascal Perrineau, încearcă să tempereze, afirmând că "Nicolas Sarkozy caută o revanşă cu François Hollande. Dar, în prezent, întrebarea este «oare va exista un candidat de stânga în al doilea tur (al alegerilor din) 2017?»".