COMENTARIU Bogdan Nicolae | Ce Alternativă are Germania

Alternativa pentru Germania (AfD), cea mai importantă formaţiune de opoziţie, a ajuns obiect de activitate pentru serviciile de securitate federale şi de land din Germania, după ani de zile în care actele şi declaraţiile liderilor AfD sau ale simpatizanţilor acestuia au condus la încălcări ale Constituţiei şi ale altor legi.

Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) a primit autorizare pentru a intercepta convorbiri telefonice sau alte canale de comunicare folosite de AfD. De astăzi, mişcările membrilor acestui partid vor fi supravegheate. Măsura va privi nu doar 8.600 de persoane, estimate de BfV anul trecut ca fiind aripa cea mai radicală a AfD, ci şi restul de membri ai partidului. Cel puţin, un adaos de 24.000 de oameni pe listele de supraveghere ale autorităţilor.

Aprobarea vine după ce BfV a prezentat un raport comprehensiv, de aproximativ 1.000 de pagini, prin care demonstrează întrunirea condiţiilor care justifică şi impun supravegherea legitimă a AfD. Timp de doi ani, BfV a analizat discursurile publice şi postările lansate în social media de către lideri sau membri ai AfD şi a conchis că este vorba sistematic despre incitări la ură şi încălcări ale drepturilor fundamentale şi inalienabile ale omului.

De-a lungul anilor, AfD s-a evidenţiat ca un contestatar al majorităţii politicienilor din Germania. De-ar fi fost numai atât, nu ar fi fost vreo problemă. Ceea ce a dus la punere sa sub supraveghere este expansiunea discursului neo-nazist şi urmările în viaţa de zi-cu-zi. AfD este asociat cu revitalizarea intoleranţei faţă de imigranţi, sinagogi şi adversari politici din Germania. Toate acestea au căpătat accente dramatice în ultimii trei ani.

În toamna lui 2018, membri ai filialei AfD din Rostock încurajau studenţii şi elevii să raporteze profesorii care îşi exprimau în mod deschis preferinţele politice, apel care aducea atât de mult cu vechile practici ale poliţiei secrete naziste, dar şi est-germane, încât social-democraţii germani au cerut punerea AfD sub supraveghere.

2019 şi 2020 au fost marcaţi de alte incidente grave în care făptaşii au fost afiliaţi AfD: un politician asasinat în Kassel pe treptele locuinţei proprii, o sinagogă atacată în Halle, nouă persoane ucise cu focuri de armă în Hanau.

Plecată din fosta Republică Democrată Germană (RDG), AfD a crescut şi s-a extins odată cu unificarea Germaniei şi a mişcărilor neo-naziste după 1990. Unităţi militare germane au fost dezmembrate tocmai pentru că ponderea simpatizanţilor neo-nazişti şi a nostalgicilor hitlerişti depăşea jumătate din efective. AfD a căpătat forţă pe măsură ce dezamăgirea a căpătat amploare în populaţia generală, nu doar în poliţie sau armată. Crizele care s-au succedat de-a lungul perioadei de globalizare au justificat excesele de limbaj şi au dat apă la moară extremiştilor.

În mod special, în cazul Germaniei, perpetuarea anumitor înţelegeri politice care au ţinut creştin-democraţii la putere în ultimii 16 ani au dat prilej AfD-ului să se manifeste politic ca un contestatar al ordinii „încremenite”. Aşa s-a ajuns şi la o afiliere ideologică a AfD-ului cu Steve K. Bannon, consilier al fostului preşedinte al SUA, Donald Trump. Poate că nu întâmplător AfD a fost entuziasmat şi a aplaudat asaltul mulţimilor din 6 ianuarie 2021 asupra Congresului SUA.

Prin culorile ei, sigla AfD îţi aminteşte subtil de Rusia de astăzi şi nu ai cum să ocoleşti faptul că AfD a luat naştere în Estul Germaniei, care a petrecut patruzeci de ani de ocupaţie sovietică. Ocupaţia s-a încheiat, dar seminţele plantate atunci încă mai dau roade.

Germania este în focusul Rusiei şi primeşte lovituri în puncte nevralgice. O slăbire a unităţii germane va frâna UE din parcursul său către podiumul premianţilor în politica globală. Rusia vrea disoluţia UE şi a NATO, pe care le percepe drept adversare. În timp ce Germania cere Rusiei să îşi îmbunătăţească politica faţă de opozanţi, Rusia răspunde cu mutări direct pe terenul german. Într-o astfel de conjucntură, va fi critic schimbul de date dintre agenţiile de informaţii şi de securitate federale şi de land germane, ca şi între acestea şi servicii aliate din Europa sau America.

Cât de mult va culege BfV din supravegherea AfD-ului şi ce va găsi, la finalul unor luni de documentare asiduă, inclusiv cu privire la conexiunile liderilor AfD cu Rusia sau cu entităţi non-statale ostile Germaniei şi intereselor aliate în lume? O nouă etapă de cooperare între SUA şi Germania ia naştere, iar asta nu doar pentru că se schimbă conducerile politice la Berlin şi la Washington, ci pentru că ameninţarea cu care cei doi se confruntă este comună.