COMENTARIU Lelia Munteanu: „Cum poate avea succes medierea, atunci când o parte asasinează negociatorul celeilalte părţi?”

Benjamin Netanyahu şi Guvernul de extremă-dreapta care îl ţine ostatec au adus Israelul în pragul războiului civil.

Pe fondul tensiunilor interne, azi- noapte – cu mare întârziere, cât să apuce Hizballah să îşi mute rachetele şi dronele în spaţii populate de civili – Israelul a răspuns la masacrul copiilor druzi de la Majdal Shams asasinându-l, în sudul Bierutului, pe Fuad Shukr, al doilea om în ierarhia miliţiei susţinute de Iran. După ore multe Hizballah a confirmat decesul acestuia, semn că secretarul-general Hassan Nasrallah (care de la războiul din 2006 a ieşit rarissim din bunker) încă nu şi-a revenit de pe urma loviturii-surpriză.

Demersul e limpede: înlăturarea liderului Hizballah, capul acţiunilor armate îndreptate din 8 octombrie asupra nordului Israelului, îi paralizează sistemul de ofensivă şi evită, cel puţin deocamdată, un război extins care să cuprindă întreg Libanul.

Cât priveşte asasinarea lui Ismail Haniyeh în Tehran – a doua provocare majoră, după atacul din aprilie asupra unei clădiri a consulatului iranian din Damasc – este o mişcare pripită (nu găsesc alt eufemism). 

Dacă atentatul din Beirut – unde Israelul şi-a asumat responsabilitatea – a fost aprobat tacit de Statele Unite (Fuad Shukr având la activ o serie de acţiuni teroriste îndreptate împotriva americanilor), atentatul din Tehran – unde Israelul nu şi-a asumat oficial responsabilitatea – ridică sensibil „temperatura” (ca să folosesc conceptul Secretarului Apărării Lloyd Austin) în Orientul Mijlociu, obligând regimul aytollahilor să riposteze. E greu de crezut că va mai fi un balet al rachetelor şi dronelor, cu un răspuns aproape formal din partea Israelului, cum s-a întâmplat în aprilie.

Astăzi, după asasinarea sunnitului Ismail Haniyeh, aşa-numitul Steag Roşu al Răzbunării a fost ridicat peste cupola moscheii Jamqaran din oraşul sfânt al şiiţilor Qom (foto).

Asasinarea lui Haniyeh – şeful Biroului Politic al Hamas, reprezentantul organizaţiei în negocierile privind un acord de încetare a focului în Gaza, perceput ca un lider moderat (cât poate fi de moderat un lider Hamas) – pare a fi încă unul dintre tertipurile disperate ale lui Netanyahu de a obstrucţiona acordul. Întrebarea zilei aparţine premierului din Qatar (monarhia din Golf este unul dintre mediatorii în negocierile indirecte Israel-Hamas): „Cum poate avea succes medierea, atunci când o parte asasinează negociatorul celeilalte părţi?”.