Trimisul special al preşedintelui Biden, Amos Hochstein (foto, la întâlnirea cu preşedintele Itzhak Herzog), a ajuns ieri în Israel, la o zi după ce premierul Netanyahu dizolvase Cabinetul de Război, în pofida rugăminţii exprimate de la Casa Albă de a nu o face.
Retragerea lui Benny Gantz (membru cu drept de vot) şi a lui Gadi Eizenkot (observator) – ambii reprezentanţi ai Opoziţiei politice, ambii generali în retragere care au deţinut funcţii importante în Armata israeliană – a fost doar un pretext pentru Marele Bibi şi oportunitatea de a identifica nişte ţapi ispăşitori. Cabinetul de Război funcţiona într-o componenţă foarte restrânsă, cu doar trei membri (Netanyahu, Gantz şi Gallant, ministrul Apărării) şi trei observatori. Constituit pe 11 octombrie 2023, era oricum o structură dominată de primul-ministru (comandant al Armatei) şi apropiaţii săi. Ideea fusese atunci de a nu implica în decizii Cabinetul lărgit, ceea ce ar fi complicat şi întârziat orice demers. De acum, „deciziile importante” vor fi dezbătute de peste 50 de deminitari, majoritatea decişi să nu încheie războiul – încă un ţap ispăşitor pentru premier, care a început deja să susure la urechea americanilor că personal ar fi pentru o încetare a focului, dar nu are spaţiu de maevră cu extremiştii din coaliţie.
Trimisul special Amos Hochstein a descins însă ţintit: la graniţa de nord a Israelului (din sudul Libanului), Hizballah (probabil cel mai important actor nestatal din lume), susţinut de Iran ca parte esenţială a aşa-numitei Axe de Rezistenţă a regimului ayatollahilor, escaladează conflictul.
Nimic semnificativ n-a fost dat publicităţii în urma discuţiilor purtate de Hochstein cu oficialii israelieni, dar şi cu liderul Opoziţiei, Yair Lapid, şi cu Benny Gantz.
Cu Hizballah, lucrurile sunt sinistru de simple. Mişcarea intitulată „Partidul lui Dumnezeu” (musulmani şiiţi), de la începutul războiului din Gaza execută „foc de susţinere” în sprijinul Hamas (musulmani sunniţi). Şi încă nu şi-a pus la bătaie toate capabilităţile miliare (impresionant de mari, comparativ cu cele ale colegilor din Gaza). Pe Axa Rexistenţei mai combat miliţiile din Siria, cele din Irak şi huthi din Yemen. În frunte cu Hizballah, au declarat că nu se vor opri decât atunci când va înceta a focul în Gaza şi Armata israelieană se va retrage.
Escaladarea din ultimele saptămâni de la Graniţa de nord a Israelului – cea mai puternică ofensivă lansată de Hizballah de la războiul din Liban din 2006 – riscă însă să degenereze într-un conflict de proporţii, iar avertismentele ministrului Apărării Yoav Gallant, cum că va repeta modelul Gaza până la Beirut, nu sunt de natură să calmeze lucrurile.