Comisia Europeană propune crearea unei forţe de reacţie rapidă pentru frontierele externe UE, cu 1.500 de membri

Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înfiinţarea unei noi structuri cu efective terestre şi maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenţii pentru frontiere (Frontex). Forţa de reacţie va ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020.

Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliţii pentru frontiere fără consimţământul statelor membre, o idee respinsă de unele ţări.

"În contextul în care avem principiul libertăţii de circulaţie fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună", a explicat Frans Timmermans, vicepreşedinte al CE, citat de Reuters.

"Noua forţă de reacţie ar urma să poată interveni rapid în situaţii de criză", a subliniat Timmermans.

Cu toate acestea, alţi oficiali UE au dat asigurări că, deşi proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocată printr-o majoritate a statelor membre.

"Există dezbateri ample pe tema faptului că ne-am impune deciziile asupra statelor membre. Dar este vorba de o soluţie pentru securitate, iar cele mai multe state vor accepta cu plăcere ajutorul nostru", a subliniat Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Reglementări administrative, Relaţii interinstituţionale, Stat de drept şi Drepturi fundamentale.

"Ceea ce facem astăzi este aprofundarea integrării europene. Proiectul ne va permite să mergem înainte într-un mod mai unit şi mai determinat", a afirmat, la rândul său, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie.

Însă planul va atrage rezistenţa unor state membre. "Propunerea înseamnă împingerea pe uşa din spate a unor măsuri de încălcare a suveranităţii. Nu vom accepta aşa ceva", a reacţionat eurodeputatul grec Notis Marias.

Alţi politicieni au atras atenţia că respingerea acestei propuneri va însemna sfârşitul Spaţiului Schengen. "Dacă frontierele externe nu sunt sigure, frontierele interne vor fi reinstaurate. Dacă avem probleme comune, trebuie să avem şi soluţii comune", a apreciat eurodeputatul spaniol Esteban Gonzalez Pons.

Actuala Agenţie pentru frontiere (Frontex), care coordonează poliţiile statelor membre, are 400 de membri. Conform unor propuneri, nivelul personalului ar urma să ajungă la 1.000 de membri până în anul 2020. În plus, statele membre vor trebuie să contribuie la forţa de reacţie rapidă, care ar urma să aibă 1.500 de membri.

Proiectul reprezintă o ultimă încercare de salvare a sistemului european de liberă circulaţie fără paşaport (Schengen) prin crearea unei forţe europene de poliţie, aşa cum cer de mult timp Franţa şi Germania. Marea Britanie şi Irlanda nu participă la întregul sistem european în materie de migraţie, astfel că nu vor fi obligate să contribuie la noua structură comunitară. Liderii europeni discută de peste 15 ani despre posibilitatea înfiinţării unei poliţii la nivel comunitar, dar iniţiativele au întâmpinat rezistenţa statelor membre, care argumentează că monitorizarea şi protejarea frontierelor sunt atribuţii specifice suveranităţii naţionale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numărul mare de imigranţi extracomunitari intraţi pe teritoriul elen şi ajunşi în Europa Occidentală.

Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agenţii pentru protecţia frontierelor. Noua forţă va avea acces şi la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Norvegia. Chiar dacă statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterală a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.