Comisia Europeană sporeşte presiunile asupra Germaniei şi altor şase state UE care încalcă regulile privind azilul

În caz contrar aceste şapte state riscă să ajungă în faţa celei mai înalte jurisdicţii europene.

Comisia a luat această decizie în contextul în care Uniunea Europeană depune eforturi să gestioneze criza migraţiei, după ce peste un milion de migranţi şi refugiaţi au ajuns anul trecut pe ţărmurile europene. Ea acuză o serie de state membre UE că nu implementează soluţiile agreate.

"Ceea ce am făcut astăzi (miercuri) a fost să punem toată lumea în faţa responsabilităţilor pe care le are", a declarat miercuri comisarul pentru Migrare Dimitris Avramopoulos. "Este necesar (...) să ţinem cont că avem de-a face cu fiinţe umane, cu oameni, cu oameni disperaţi care caută refugiu în Europa", a subliniat el.

Pentru a obliga statele UE să se conformeze, Comisia a început să declanşeze proceduri de infringement - un proces punitiv care poate conduce la aplicarea unor amenzi de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cea mai înaltă instanţă europeană.

Comisia a sporit presiunile asupra Estoniei, Franţei, Germaniei, Greciei, Italiei, Letoniei şi Sloveniei, avansând în următoarea etapă a procedurilor de infringement.

Aceste şapte ţări nu au reuşit să dovedească faptul că au implementat deplin noile reglementări UE cu privire la cererile de azil şi condiţiile de primire a azilanţilor, a precizat Comisia.

Diferenţele dintre sistemele de azil ale statelor membre alimentează deplasări ale azilanţilor, a subliniat ea.

Însă problema nu se limitează doar la aceste şapte ţări. Într-un raport pregătit în vederea summitului UE de săptămâna viitoare, Comisia afirmă că, în general, "numeroase termene-limită nu au fost respectate, iar angajamente întârzie să fie aduse la îndeplinire" în gestionarea crizei migraţiei.

"Am pierdut deja timp, acesta este un fapt", a spus Avramopoulos, subliniind că "acest lucru nu este acceptabil".

De exemplu, statele membre UE au preluat doar 497 de azilanţi din Grecia şi Italia, în pofida faptului că s-au angajat să preia peste 100.000 de oameni, într-un efort vizând o uşurare a poverii acestor două ţări.

Avramopoulos a anunţat că a trimis miercuri o scrisoare fiecăruia dintre cei 28 de miniştri de Interne din cadrul blocului european, "pentru a le aminti că sunt legaţi de decizii de repartizare care este necesar să fie puse în aplicare imediat".

Austria, în schimb, va beneficia de o marjă, având în vedere numărul de azilanţi care au sosit deja în această ţară, a propus Comisia.

Însă UE a exercitat presiuni asupra Greciei şi Italiei - principalele puncte de intrare a migranţilor pe teritoriul european - în vederea unei îmbunătăţiri a trierii.

În pofida unei "îmbunătăţiri considerabile" a situaţiei în ambele ţări, mai sunt multe de făcut, a subliniat Avramopoulos. Grecia a promis să înfiinţeze patru noi centre de înregistrare şi amprentare a migranţilor în următoarele zece zile, a adăugat el.

Aproximativ 68.000 de migranţi şi solicitanţi de azil au sosit în Grecia de la începutul anului. În pofida condiţiilor dificile din această ţară, Comisia a ameninţat cu o trimitere înapoi în Grecia a unor azilanţi din alte state europene.

Asemenea transferuri sunt necesare potrivit reglementărilor europene, însă au fost suspendate în 2011, când s-a stabilit că sistemul de azil elen era inadecvat. Bruxellesul a îndemnat Atena să adopte urgent măsuri "în vederea unei reluări progresive a transferurilor". Însă Avramopoulos a subliniat că acestea nu sunt iminente.

Tot miercuri, Comisia a îndemnat Turcia să-şi intensifice eforturile în vederea opririi valului de migranţi dinspre teritoriul turc către UE "în regim de urgenţă". Bruxellesul a încheiat un acord cu Ankara în acest sens, însă implementarea acestuia întârzie.

"Autorităţile turce, dacă vor cu adevărat, pot acţiona pe teren în lupta împotriva traficanţilor şi în oprirea afluxului", a reproşat Avramopoulos.