Comitetul Nobel i-a înmânat Premiul pentru Pace lui Barack Obama

Comitetul Nobel a surprins pe toată lumea anunţând pe 9 octombrie că îi acordă Premiul pentru Pace lui Barack Obama, pentru "eforturile extraordinare" în favoarea diplomaţiei internaţionale şi cooperării între popoare.

"Nu mă îndoiesc că există alţi candidaţi care poate erau mai merituoşi", a declarat Obama în cursul unei conferinţe de presă organizată alături de premierul norvegian Jens Stoltenberg, înainte de a accepta premiul "cu profundă mulţumire şi o mare umilinţă", în cadrul ceremoniei oficiale, organizată la primăria din Oslo.

După o perioadă de aproximativ un an la Casa Albă, cu două războaie, în Irak şi în Afganistan, de condus, şi fără înregistrarea vreunui succes diplomatic major, cel de-al 44-lea preşedinte american a fost laureatul neaşteptat din acest an.

Înainte de a-i înmâna medalia şi diploma, însoţite de un cec de zece milioane de coroane (aproximativ un milion de euro), preşedintele Comitetului Nobel, Thorbjoern Jagland, a încercat să-i liniştească pe critici, în opinia cărora acordarea acestui premiu lui Obama a fost o alegere prematură.

"Există multe persoane care cred că Premiul a fost acordat prea deverme. Dar istoria este plină de ocazii pierdute. Acum, astăzi, avem ocazia să susţinem ideile preşedintelui Obama", a declarat Jagland. Premiul reprezintă "un apel la acţiune pentru noi toţi", a adăugat el.

Preşedintele american a promis, într-o conferinţă, să îşi continue politica de consolidare a păcii şi securităţii în lume, stabilizarea Afganistanului, lupta împotriva schimbărilor climatice şi eforturile pentru o lume fără arme nucleare.

"Scopul nu este câştigarea unui test de popularitate sau câştigarea unui premiu, chiar şi atât de prestigios ca Premiul Nobel pentru Pace", a declarat Obama.

"Dacă voi avea succes în misiunile mele, sper că amploarea criticilor se va diminua (...). Dacă voi eşua, toate complimentele şi premiile din lume nu vor putea ascunde un eşec", a adăugat el.

Înmânarea Nobelului are loc după nouă zile de la decizia acestuia, la 1 decemrbie, de a suplimenta cu 30.000 de militari trupele în Afganistan pentru a "termina treaba", o concidenţă care a relansat dezbaterea.

În discursul său, preşedintele american a subliniat că războiul este uneori necesar, subliniind însă şi costul "ridicat" al acestuia. Iar într-o critică implicită, adresată predecesorului său la Casa Albă, George W. Bush, acesta a afirmat că Statele Unite nu ar trebui să îşi sacrifice idealurile în faţa inamicilor.

El a dat, de asemenea, asigurări că nu există "nicio ambiguitate" privind data începerii retragerii trupelor americane din Afganistan, stabilită pentru iulie 2011.

De obicei mai paşnică, Norvegia a desfăşurat cel mai important dispozitiv de securitate din istoria sa, constând în controale la frontieră, avioane de vânătoare şi avioane de supraveghere Awacs în misiuni de patrulare şi peste 2.000 de poliţişti mobilizaţi la sol.

În jurul oraşului au fost amplasate baterii de rachete antiaeriene, Oslo fiind survolat în permanenţă de elicoptere.

Alegerea făcută de Comitetul Nobel, anunţată la 9 octombrie, nu întruneşte, însă, unanimitatea.

Doi din trei americani sunt de părere că Obama nu merită Premiul Nobel pentru Pace, potrivit unui sondaj publicat în această săptămână.

Mai multe organizaţii au făcut apel la organizarea unei manifestaţii de protest împotriva angajamentului militar în Afganistan.

"Noi credem că Obama a primit premiul prematur, dar acum, că l-a primit, va trebui să se arate demn de el", a declarat Benjamin Endre Larsen, liderul organizaţiei Fredsinitiativet, iniţiatoarea apelului la manifestaţie.

De asemenea, în apropierea Institutului Nobel flutura o banderolă, pe care se putea citi "Obama, ai câştigat premiul, acum merită-l".

Pe pereţii institutului, o fotografie alb-negru a acestuia a fost pusă în rândul galeriei unor laureaţi prestigioşi, ca Nelson Mandela, Maica Tereza şi Martin Luther King.

Comitetul Nobel îşi apără alegerea de a-i acorda Premiul pentru Pace lui Obama

Thorbjoern Jagland, şi-a susţinut joi decizia, considerată de mulţi prematură, de a atribui Premiul Nobel pentru Pace preşedintelui american Barack Obama, la mai puţin un an de la învestirea sa în funcţie.

"Sunt mulţi cei care apreciază că premiul a fost acordat prea devreme", a declarat Jagland, în discursul pronunţat cu ocazia înmânării Premiului Nobel.

"Dar istoria este plină de ocazii pierdute. Acum, azi, avem ocazia să susţinem ideile preşedintelui Obama", a spus el, precizând că premiul este "un apel la acţiune pentru noi toţi".

Comitetul Nobel a uimit lumea şi pe laureatul însuşi la 9 octombrie, decernându-i premiul lui Obama, "pentru eforturile sale extraordinare în vederea consolidării diplomaţiei şi a cooperării între popoare", menţionând şi viziunea sa despre o lume fără arme nucleare.

Cel de-al 44-lea preşedinte american se afla atunci la Casa Albă de mai puţin de nouă luni, fără a avea la activ nici un succes diplomatic major şi cu două conflicte de gestionat, în Afganistan şi Irak.

Obama a relansat de atunci dezbaterea, după ce a anunţat la 1 decembrie trimiterea a 30.000 de militari suplimentari în Afganistan, pentru "a termina treaba", potrivit propriilor cuvinte.

Nobelurile pentru literatură, chimie, fizică, medicină şi ştiinţe economice vor fi înmânate joi, la Stockholm.