Condamnarea expulzării romilor, o reglare de conturi a Europei cu o Franţă considerată arogantă

La Bruxelles şi Bucureşti, Franţa insistă asupra faptului că ea respectă "cu scrupulozitate" dreptul european. Dar politica sa de desfiinţare a zeci de tabere ilegale de romi şi de repatriere a sute dintre ei (după ce le-a fost oferit un ajutor financiar) către ţara de origine, în principal România, generează critici vehemente.

Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a apreciat injustă stigmatizarea Franţei şi a denunţat atacurile împotriva ţării sale.

După ce ONU a cerut în august Parisului să "evite" "discursurile politice discriminatorii", Parlamentul European şi Consiliul Europei au fost următoarele instituţii care au criticat Franţa, în această săptămână.

Liderul liberalilor din Parlamentul European, fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt, nu a ezitat să evoce marţi o "tentaţie populistă, uneori rasistă", în timp ce preşedintele grupului socialiştilor, germanul Martin Schulz, a calificat criticile aduse Franţei drept o "vânătoare de vrăjitoare".

Comisarul pentru drepturile omului din Consiliul Europei, suedezul Thomas Hammarberg, a comparat miercuri "retorica politică actuală împotriva romilor" cu cea folosită de "nazişti şi regimurile fasciste", fiind pe punctul de a provoca o dispută diplomatică.

Pentru sociologul Michel Wieviorka, acest discurs împotriva Franţei exprimă o anumită iritare faţă de o ţară "mult timp considerată arogantă" pe scena internaţională şi în acelaşi timp o anumită "decepţie" faţă de un stat purtător de valori universale.

"Ţara căreia îi place să se descrie ca fiind ţara drepturilor omului şi care vine să dea lecţii întregii lumi de la tribuna ONU pentru a se opune faţă de războiul din Irak (în 2003) este prinsă în flagrant delict de meschinărie şi contradicţie cu propriul discurs", continuă cercetătorul.

Joi, eurodeputaţii au cerut Franţei să solicite suspendarea imediată a repatrierilor de etnici romi (aproximativ 1.000 începând din iulie).

Dar pentru oficialii francezi aceste atacuri vizează mai degrabă minimizarea responsabilităţii Uniunii Europene şi a ţărilor de origine din care provin romii şi care, potrivit Parisului, nu conduc politica necesară de integrare a acestor populaţii.

"Aceste atacuri sunt pentru UE şi România un mod de a încerca să învinovăţească Franţa, în condiţiile în care ele sunt responsabile", declară Arno Klarsfeld, consilier în Cabinetul premierului francez Francois Fillon.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Adunarea Naţională, Axel Poniatowski, a criticat la rândul său Bulgaria şi România pentru că nu iau măsuri de integrare a romilor.

Şi în alte domenii ale politicii sale financiare sau sociale, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a fost atacat în ultimul timp cu regularitate de presa străină.

În iulie, săptămânalul Courrier international (care conţine traduceri ale unor articole din presa străină) publica un număr în care presa europeană ironiza problemele unui preşedinte "moralizator" pe plan internaţional, dar implicat pe plan intern în scandaluri politico-financiare.

"The Incredible Shrinking President" ("Preşedintele incredibil care intră la apă"), titrează ediţia din această săptămână a publicaţiei The Economist, comparând promisiunile lui Nicolas Sarkozy de la începutul mandatului său cu "versiunea diminuată" în care s-a transformat în prezent.