Conflictul arabo-israelian: istoria pe scurt a unui război sângeros care nu se va termina prea curând

  • Conflictul arabo-israelian de lungă durată a început în 1948, după apariţia Israelului ca stat suveran şi independent.
  • Cele mai notabile confruntări au fost în 1948, Războiul de Şase Zile din 1967 şi Războiul de Yom Kippur din 1973.
  • Din 1948 încoace, au fost ucişi peste 91,000 de arabi şi 24,000 de israelieni.
Urmărește
6259 afișări
Imaginea articolului Conflictul arabo-israelian:  istoria pe scurt a unui război sângeros care nu se va termina prea curând

Imagini generate de Bing AI

Conflictul arabo-israelian este un conflict de lungă durată între Israel şi statele arabe din Orientul Mijlociu.

Acesta a început în 1948, când Israelul şi-a declarat independenţa după retragerea Marii Britanii din Palestina.

Liga Arabă, formată din Egipt, Siria, Irak, Iordania, Liban şi alte ţări, a respins planul ONU de împărţire a Palestinei în două state, unul evreiesc şi unul arab, şi a invadat noul stat israelian.

Războiul a durat până în 1949, când s-au semnat armistiţii separate între Israel şi fiecare stat arab. Israelul a reuşit să-şi apere existenţa şi să-şi extindă teritoriul cu 50% faţă de planul ONU. 

De atunci, au avut loc mai multe războaie şi conflicte între Israel şi statele arabe sau grupările palestiniene. Unele dintre cele mai importante sunt:

  • Războiul Arabo-Israelian din 1948, dintre Israel şi Liga Arabă (Arabia Saudită, Irak, Transiordania (Iordania de azi), Egipt, Siria, Liban, Yemen). Confruntarea, deşi era dezechilibrată, s-a încheiat cu o victorie categorică a Israelului. Nu doar că şi-a păstrat statul suveran, dar a capturat 60% din teritoriul statului arab - West Bank de la Iordania, Fâşia Gaza de la Egipt 
  • Criza Suezului din 1956, când Israelul, Marea Britanie şi Franţa au atacat Egiptul după naţionalizarea Canalului Suez de către preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser.  Deşi cele trei state au obţinut victorii, din cauza ameninţărilor din partea liderului sovietic Nikita Hruşciov, preşedintele american Dwight Eisenhower le-a impus să se retragă imediat. Criza a fost sfârşitul rolului Marii Britanii ca mare putere la nivel global, iar canalul Suez a rămas de atunci sub proprietatea Egiptului. 
  • Războiul de Şase Zile din 1967, când Israelul a lansat un atac preventiv asupra Egiptului, Siriei şi Iordaniei, ocupând Peninsula Sinai, Fâşia Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Înălţimile Golan.
  • Războiul de Uzură din 1967-1970:  ostilităţile au fos reluate între Israel şi Egipt, Organizaţia de Eliberare a Palestinei, Iordania, Kuweit, statele arabe având de această dată sprijinul din partea Uniunii Sovietice, care le-a echipat cu artilerie, blindate şi a adus până la 15,000 de militari. O serie de incursiuni şi bombardamente au fost efectuate, iar în 1969, Nasser a escaladat războiul la scară largă. Ostilităţile s-au încheiat în 1970, ambele tabere revendicând victoria, în vreme ce Israel a continuat să deţină controlul asupra Sinaiului şi să creeze linia Bar Lev. 
  • Războiul de Yom Kippur din 1973, când Egiptul şi Siria au lansat un atac surpriză asupra Israelului în ziua sfântă evreiască a Iertării. Războiul s-a încheiat cu un armistiţiu negociat de SUA şi URSS. Forţele egiptene ocupă malul de est al Canalului Suez , cu excepţia punctului de trecere israelian din apropierea bazei aeriene Deversoir. Forţele israeliene ocupă 1.600 km 2  de teritoriu pe coasta de sud-vest a Canalului Suez la 100 km  de capitala egipteană Cairo şi înconjoară o enclavă egipteană pe malul său estic, plus 500 km 2 din regiunea siriană Basan  pe vârful Înălţimilor Golan, la  32 km de capitala siriană Damasc.  La acordurile de la Camp David din 1978,  Israelul a returnat întreaga Peninsula Sinai către Egipt şi tratatul de pace egiptean-israelian a fost semnat ulterior în 1979. Egiptul a fost prima ţară arabă care a recunoscut Israelul ca stat legitim.  După obţinerea păcii cu Israelul,   Uniunea Sovietică a încetat să se mai implice de atunci în războaiele arabo-israeliene. 
  • Războiul din Liban din 1982, când Israelul a invadat Libanul pentru a distruge Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care avea baze în sudul Libanului. Războiul a dus la masacrarea a peste 800 de civili palestinieni în taberele de refugiaţi Sabra şi Shatila de către miliţiile creştine libaneze aliate cu Israelul. 
  • Intifada el-Akţa din 2000-2005, o revoltă populară palestiniană împotriva ocupaţiei israeliene, declanşată de vizita liderului israelian Ariel Sharon pe Muntele Templului, loc sfânt pentru musulmani şi evrei. Intifada s-a soldat cu peste 3000 de morţi palestinieni şi peste 1000 de morţi israelieni.
  • Războiul din Liban, desfăşurat în vara 2006, între Israel şi Liban, respectiv Hezbollah, care s-a încheiat cu armistiţiu. 
  • Conflictul dintre Israel şi Fâşia Gaza din 2006-prezent, o serie de confruntări armate între Israel şi grupările militante palestiniene Hamas şi Jihadul Islamic, care controlează Fâşia Gaza după retragerea unilaterală a Israelului din 2005. Conflictul a inclus trei războaie majore care au provocat mii de victime civile şi distrugeri masive în Fâşia Gaza.
  • Israelul se află în războaie proxy cu Siria şi Iran din 1985. 

Au fost încheiate acorduri de pace, ca cel de succes de la Camp David din 1979 dintre Egipt şi Israel, sau cel de la Oslo din 1993, între Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. 

În prezent, cel mai intensificat conflict este cel dintre Israel şi Hamas pentru controlarea Fâşiei Gaza, dar şi între comunităţile palestiniene şi autorităţile israeliene. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici