Conflictul din Venezuela între opoziţie şi Guvern se transformă într-o criză instituţională

După instalarea noii Adunări, alese pe 6 decembrie, prima zi de activitate parlamentară, miercuri, s-a transformat într-o înfruntare între Legislativ şi Executiv.

În semn de sfidare a puterii chaviste (de la numele fostului preşedinte Hugo Chavez), care a dominat scena politică din 1999 încoace, coaliţia opoziţiei, reunită sub numele de Masa Unităţii Democratice (MUD), a ignorat decizia Tribunalului Suprem de Justiţie (TSJ) şi a învestit trei noi deputaţi antichavişti care erau suspendaţi.

Deţinând de-acum 112 dintre cele 167 de mandate în Parlamentul unicameral al Venezuelei, MUD revendică o majoritate de două treimi care îi permite să convoace un referendum, să creeze o Adunare Constituantă şi eventual să-l îndepărteze pe preşedintele Nicolas Maduro de la putere printr-o reducere a duratei mandatului.

Opoziţia şi-a prezentat calendarul, prin care îşi acordă un termen de "şase luni" pentru a-l îndepărta pe Maduro de la putere pe cale constituţională. Ea intenţiona să-şi continue lucrările în Adunare, joi, prin examinarea unei legi de amnistiere a celor 75 de deţinuţi politici din rândul său.

Însă preşedintele Nicolas Maduro şi cei 55 de deputaţi din cadrul formaţiunii sale, Partidul Socialist Unificat din Venezuela (PSUV), nici nu vor să audă aşa ceva. Denunţând o "încălcare a Constituţiei", ei au refuzat să-i recunoască pe cei trei parlamentari antichavişti şi au anunţat un recurs, joi, la TSJ.

"Ceea ce se va vota în prezenţa acestor deputaţi va fi considerat nul", sublinia miercuri deputatul chavist Elias Jaua. "Nu noi suntem cei care nu se supun. Cei care nu se supun sunt cei care nu au respectat voinţa populară în urma alegerilor", i-a replicat joi noul preşedinte al Adunării, Henry Ramos Allup, un antichavist în vârstă de 72 de ani.

Regimul, pregătit pentru o "luptă îndelungată"

În mijlocul acestui adevărat dialog al surzilor, numărul doi al regimului chavist - fostul preşedinte al Parlamentului Diosdado Cabello - s-a declarat pregătit pentru "o luptă îndelungată".

El a avertizat, la rândul său, că nicio decizie adoptată de Parlament nu va fi publicată în Jurnalul oficial şi că va cere Trezoreriei să sisteze plăţile curente către Adunarea Naţională.

TSJ, cea mai înaltă autoritate judiciară din ţară, va fi un actor-cheie în bătălia instituţională lansată între Parlamentul controlat de opoziţie şi actuala putere chavistă, apreciază unii analişti. Însă opoziţia consideră că TSJ este de partea chaviştilor - care au numit noi judecători la sfârşitul lui decembrie - şi a numit o comisie care să ancheteze acest caz.

În Venezuela, o ţară cu regim prezidenţialist, chavismul rămâne puternic, în pofida înfrângerii pe care a suferit-o în alegerile legislative, deoarece concentrează toate celelalte puteri: executivă, armată, judiciară.

Pentru a face faţă gravei crize economice cu care se confruntă ţara şi a ceea ce a catalogat drept un "parlament burghez", preşedintele Maduro a numit miercuri un nou Guvern, mizând pe o linie foarte de stânga în domeniul economic, prin nominalizarea lui Luis Salas în funcţia de ministru al Economiei productive.

Salas apără, la fel ca Maduro, teoria potrivit căreia un "război economic" este condus de către opoziţie şi mediile de afaceri cu scopul de a provoca grave penurii, de care suferă populaţia, şi de a destabiliza Guvernul.

"Susţinerea de către preşedinte a acestei facţiuni a chavismului şi îndepărtarea pragmaticilor nu permit să se spere la schimbări. Perspectivele unui conflict instituţional nu fac decât să crească riscurile unei evoluţii negative a situaţiei economice naţionale", este de părere economistul Luis Vicente Leon.

Venezuela, care deţine cele mai importante rezerve petroliere din lume, s-a confruntat cu o prăbuşire a economiei în ultimele luni, în ritmul prăbuşirii preţului ţiţeiului. Penuriile de zi cu zi şi inflaţia galopantă (de 200% potrivit unor experţi) provoacă o nemulţumire populară, în favoarea opoziţiei.

"Ne aflăm într-o fază de tranziţie foarte specială. Există o confruntare deoarece nu exista o separare a puterilor" în stat, a declarat pentru AFP universitarul Mercedes Pulido.