Confruntări între naţionalişti şi militanţi proruşi în vestul Urainei, de Ziua Victoriei

Aceste incidente au avut loc la Lvov (vest), un fief al naţionaliştilor ucraineni, evidenţiind interpretările antagoniste ale istoriei celui de al II-lea Război Mondial în această ţară divizată, comentează AFP.

Estul Ucrainei, cu populaţie majoritar prorusă şi rusofonă, percepe Armata Roşie, la fel ca Rusia, drept o armată de eliberare a Europei de Est.

Dar vestul ţării are legături istorice cu Polonia, iar unii dintre locuitorii săi au colaborat cu naziţtii, pe care-i consideră eliberatorii de sub jugul rus comunist.

Potrivit unui corespondent AFP în această localitate, primele incidente, la Lvov, au survenit în momentul când manifestanţi proruşi au încercat să plaseze un banner, lung de 30 de metri, pe monumentul Armatei Roşii din oraş, realizat în timpul epocii sovietice.

Naţionaliştii au rupt cordonul de poliţie şi au atacat o maşină a militanţilor proruşi.

La finalul confruntărilor care au urmat, un militant din cadrul mişcării naţionaliste Svoboda (Libertate) a fost spitalizat, iar mai mulţi alţii au fost, de asemenea, răniţi, potrivit corespondentului AFP.

Naţionaliştii au distrus o coroană de flori depusă la baza monumentului de către oficiali ruşi, provocând o puternică reacţie a consulului Rusiei la Lvov.

"Rusia şi restul lumii civilizate comemorează victoria, iar aici vedem dansuri macabre", a declarat consulul Oleg Asthaov, potrivit agenţiilor de presă ruse.

"Este un afront adus celor care odihnesc aici şi care şi-au dat viaţa" pentru victoria asupra naziştilor, a adăugat el.

Divergenţele din Ucraina au luat o nouă amploare o dată cu venirea la putere, la începutul lui 2005, a preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko, în urma Revoluţiei Portocalii.

Actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, ales anul trecut, are relaţii mai bune cu Moscova şi dispune de o puternică susţinere în estul Ucrainei.