Consiliul Constituţional kazah se opune referendumului privind prelungirea mandatului preşedintelui

"Legea adoptată de Parlament nu este conformă Constituţiei", a declarat preşedintele Consiliului Constituţional, Igor Rogov. El se referea la o hotărâre a Parlamentului, din 14 ianuarie, care amenda Constituţia pentru a permite organizarea unui plebiscit în favoarea lui Nazarbaiev.

Rogov a adăugat că preşedintele are la dispoziţie o lună pentru a-şi exprima poziţia asupra hotărârii. "Şeful statului este cel care decide, în ultimă instanţă, asupra problemelor legate de referendum", a spus el.

Parlamentul kazah, în pofida opoziţiei oficiale a şefului statului, a aprobat o iniţiativă semnată de cinci milioane de cetăţeni, care propune anularea alegerilor prezidenţiale din 2012 şi 2017 şi prelungirea, până în 2020, a mandatului lui Nazarbaiev, aflat la putere din 1989.

Toate mandatele din Parlament sunt controlate, fără excepţie, de partidul lui Nazarbaiev, Nur Otan.

Organizarea referendumului a fost adoptată în baza depunerii unei petiţii semnate de cinci milioane de cetăţeni kazahi.

În observaţiile sale, Consiliul Constituţional subliniază că "dubiile preşedintelui asupra constituţionalităţii legii adoptate de Parlament par să fie bine fondate".

"Legea nu este conformă Constituţiei, ceea ce înseamnă că nu poate fi semnată şi intra în vigoare", precizează Rogov.

Nazarbaiev este cel care a sesizat, în ianuarie, Consiliul Constituţional, pentru a se pronunţa asupra legalităţii textului adoptat de Parlament.

Hotărârea instanţei supreme a Kazahstanului intervine la câteva zile după ce Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) au avertizat contra prelungirii mandatului lui Nazarbaiev, apreciind că va reprezenta un "recul pentru democraţie".

Noi sperăm că această ţară "îşi va reafirma angajamentul faţă de democraţie, buna guvernanţă şi drepturile omului", i-a transmis, la 26 ianuarie, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, ministrului kazah de Externe, Kanat Saudabaiev.

Cu toate acestea, Occidentul evită, în general, să critice Kazahstanul, cu scopul de a menţine bunele relaţii cu această putere petrolieră strategică, încadrată de Rusia şi China.

Însă, regimul kazah este foarte criticat de ONG-uri, mai ales privind libertatea presei şi respectarea drepturilor opoziţiei, care a fost total marginalizată, ţara fiind condusă, de facto, de un partid unic, de la alegerile legislative din 2007.