Prezentând ceea ce a spus că sunt paşii pe care Arabia Saudită îi va lua pentru a produce energie mai curată şi pentru a-şi reduce amprenta de carbon, prinţul Abdulaziz bin Salman a declarat: „Lumea speră să ne răstignească”. În schimb, a spus el, Arabia Saudită va trage la răspundere restul lumii.
El a spus că producătorul de petrol de stat Aramco a avut cele mai mici emisii de metan, indiferent de măsură.
Emisiile de metan, deşi sunt mai puţin periculoase decât dioxidul de carbon, sunt extrem de puternice, iar cantitatea produsă de industria petrolieră a fost un subiect de discuţie în cadrul discuţiilor COP27 de vineri.
De asemenea, ministrul a declarat că regatul se află pe drumul cel bun pentru a ajunge la emisii zero până în 2060 şi că ar putea devansa acest obiectiv, în funcţie de tehnologie.
Arabia Saudită lucrează, de asemenea, la producerea de hidrogen folosind energie regenerabilă şi îşi propune să fie producătorul cu cel mai mic cost, a declarat prinţul Abdulaziz. „Vrem să ne prezentăm ca o ţară exportatoare de energie, pentru că vom lucra din greu la exportul de hidrogen împreună cu petrolul, împreună cu gazul lichefiat”, a declarat el pentru Reuters. „Sperăm că vom face şi electricitate”.
Regatul spune că ar trebui, de asemenea, să îndeplinească un obiectiv de captare a carbonului de 44 de milioane de tone până în 2035, a mai spus el.
Saudi Aramco a semnat joi un acord de dezvoltare comună în parteneriat cu Ministerul Energiei pentru a înfiinţa un centru de captare şi stocare a carbonului cu potenţialul de a stoca până la 9 milioane de tone de dioxid de carbon pe an până în 2027.
Militanţii pentru protecţia mediului tind să fie reticenţi faţă de captarea carbonului, pe motiv că industria poate folosi activitatea pentru a justifica utilizarea în continuare a combustibililor fosili.
Oficialii din domeniul petrolului şi gazelor şi liderii din industrie spun că combustibilii fosili rămân necesari, mai ales în contextul în care lumea se confruntă cu o criză economică şi cu întreruperea livrărilor ruseşti ca urmare a războiului din Ucraina.
Aceştia spun că investiţiile insuficiente în combustibili fosili au contribuit la vârfurile de preţ din acest an, care au dus inflaţia la maxime pe mai multe decenii, şi că petrolul şi gazele trebuie dezvoltate alături de energia regenerabilă.