În mesajul de Anul Nou, preşedinta şi-a exprimat voinţa de a „întâlni pe oricine” cu scopul de a reduce tensiunile dintre cele două ţări şi de a acţiona în vederea reunificării, dacă aceşti interlocutori sunt „sinceri” în dorinţa de a progresa.
Seulul a propus la sfârşitul lui decembrie discuţii la nivel înalt asupra problemei dureroase a reunificării familiilor despărţite de război.
Phenianul nu a răspuns încă, dar Kim Jong-un se declara, trei zile mai târziu, pregătit de negocieri „la cel mai înalt nivel” cu Coreea de Sud.
Cele două Corei par să vrea să menţină iniţiativa unei mâini întinse. Park Geun-hye a repetat luni că este necesar ca mai întâi Nordul să răspundă „proactiv” ofertei sale de dialog cu privire la reunirea familiilor.
Preşedinta a subliniat luni că dosarul nuclear constituie un punct nevralgic al relaţiilor intercoreene. „Problema dezarmării nucleare aşteaptă o soluţie de mult timp (…). Nu putem vorbi despre o reunificare paşnică lăsând-o în suspans”, a spus ea.
Ultimele reuniuni la vârf între Sud şi Nord au avut loc în 2000 şi 2007, în timpul preşedinţiilor liberale ale lui Kim Dae-jung şi Roh Moo-hyun. Cei doi preşedinţi s-au întâlnit cu tatăl lui Kim Jong-un, Kim Jong-il, care a decedat în decembrie 2011.
Ultima rundă de negocieri oficiale între cele două Corei a avut loc în februarie. Ea a permis reunirea unor familii, dar contactul a fost întrerupt din cauza unei intensificări a tensiunii militare.
Cele două state rivale au decis, în octombrie, să reia discuţiile, în urma unei vizite extrem de rare şi neaşteptate, la Seul, a trei lideri ai regimului nord-coreean.
Însă, în urma unor incidente la frontieră, acest dialog nu a avut loc. Situaţia s-a agravat după dispersarea peste frontieră a unor manifeste ostile regimului nord-coreean de către activişti sud-coreeni.