Coronavirusul pune la încercare serviciile de informaţii occidentale

Între dezinformarea organizată şi atacurile cibernetice sub toate formele, serviciile veghează prin organizarea alternanţei echipelor la sediul central. „Mesajele de informaţii militare sunt suficient de criptate pentru a fi utilizabile de agenţi de acasă, însă nu permit accesul la cele mai sensibile baze de date. Există continuitate în activitate, dar inteligenţa strategică va fi în mod necesar mai subţire”, a declarat pentru AFP un fost agent al serviciului francez de informaţii externe (DGSE).

În SUA, situaţia e similară, declară pentru AFP Brian Perkins, cercetător la Fundaţia Jamestown din Washington şi fost analist al Marinei SUA. Cu toate acestea, el adaugă o capcană suplimentară: pilonul profesiei, contactul uman, uneori devine imposibil. "Cea mai mare provocare reprezentată de Covid-19 este incapacitatea ofiţerilor de teren de serviciu de a lucra în zone extrem de contaminate, în special în cele cu restricţii de trafic", a afirmat el. ”Trebuie să procedăm diferit şi să facem un pic mai puţin, în timp ce cantitatea de muncă rămâne aceeaşi, dacă nu creşte. Guvernele se concentrează aproape exclusiv pe boală. Pentru a mai privi şi în altă parte, tot ce rămân sunt serviciile.” Opiniile sunt unanime, ameninţarea vine de pe internet, fie că este vorba de un atac în toată regula asupra unei infrastructuri sau a unei administraţii, sau de destabilizarea opiniei publice îngrijorate, prin difuzarea de fake news.

„Actorii rău-intenţionaţi exploatează aceste noi circumstanţe solicitante", a afirmat Europol într-o declaraţie. "Entităţile competente ale Uniunii Europene sunt în contact strâns între ele" pentru a face faţă acesteia. Gama e largă, de la jaf economic şi strategic la manipularea datelor (electorale, ştiinţifice etc.), la paralizie de servere, campanii de phishing sau defăimare. Cel mai mare pericol, provenind din statele inamice sau grupurile sponsorizate de aceleaşi state, sunt operaţiunile masive şi sofisticate împotriva unei administraţii sau structuri. Un expert subliniază că marile puteri au reţele suficient de puternice şi complementare pentru a răspunde la acestea. "Un mare atac cibernetic masiv, unde să tai internetul? Posibil, în ţările subdezvoltate. Dar pentru a pune la pământ internetul în ţările occidentale, e cu totul altă poveste."

Unii ar fi sperat la un armistiţiu global, deoarece doar cooperarea globală poate diminua mortalitatea coronavirusului. Dar "în ultimele şase săptămâni, am văzut cum actorii chinezi continuă să funcţioneze împotriva obiectivelor lor externe obişnuite", spune Ben Read, de la departamentul de analiză în cyber-spionaj de la compania americană FireEye. "E prea devreme pentru a vedea o scădere cantitativă a activităţii, dar ceea ce vedem este în concordanţă cu modelele: nici un semn de armistiţiu", a spus el, menţionând şi activităţile continue din Coreea de Nord, Asia de Sud şi Rusia. "Nu trebuie să mobilizezi o mulţime de oameni sau resurse pentru a efectua aceste tipuri de atacuri", a declarat Suzanne Spaulding, un analist de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) de la Washington. Romanian translation. "Rusia este angajată absolut în fiecare zi în operaţiuni de dezinformare, vizând să ştirbească încrederea publicului în democraţia noastră. Nu există niciun motiv să credem că se va opri", a spus ea. De fapt, Moscova este subiectul atenţiei cancelariilor occidentale, care o acuză de multiplicarea operaţiunilor de dezinformare asupra coronavirusului. Grupul operativ East Stratcom al Uniunii Europene, dedicat dezinformării, a atribuit Moscovei nu mai puţin de 110 campanii între 22 ianuarie şi 19 martie. Mesaje "caracteristice strategiei bine stabilite a Kremlinului de a folosi dezinformarea pentru a amplifica diviziunile, pentru a semăna neîncredere şi haos şi a exacerba situaţiile de criză".

Acuzaţiile sunt respinse în mod regulat de autorităţile ruse, care acuză în schimb Occidentul.