Costul grevelor din Franţa, evaluat "între 200 şi 400 de milioane de euro pe zi"

Factura pentru economia franceză este estimată de "unii (...) între 200 şi 400 de milioane de euro pe zi", a declarat ministrul pentru postul de radio Europe 1, subliniind totuşi că acest cost este "dificil de cifrat".

"Este evident că mai ales sectorul chimic, care are o nevoie importantă de alimentare cu produse petroliere, suferă", a subliniat ea.

Potrivit ediţiei de luni a cotidianului Le Figaro, care citează serviciile Ministerului Economiei, factura totală pentru cele opt zile de grevă şi manifestaţii la nivel naţional contra reformei pensiilor este evaluată "între 1,6 miliarde şi 3,2 miliarde de euro".

Cotidianul evalueză pierderile la 33 de milioane de euro pe zi în industria chimică, la cinci milioane de euro pe zi pentru compania aeriană Air France, subliniind lipsa câştigurilor în sectoare turistice precum cel hotelier şi al restaurantelor.

Contestarea reformei pensiilor constituie cea mai mare criză pentru preşedintele Nicolas Sarkozy, de la alegerea sa, în 2007, şi până în prezent. Ţara a fost aproape paralizată, iar situaţia era foarte tensionată luni, cu 12 rafinării oprite şi ameninţarea unei agravări a lipsei de carburant.

În cel mai puternic moment al mobilizării, la jumătatea lui octombrie, între 1,2 şi 3,5 milioane de persoane au ieşit în stradă pentru a cere o revizuire a reformei, care prevede creştere vârstei minime de pensionare de la 60 la 62 de ani.

Christine Lagarde a evocat de asemenea un "prejudiciu moral" pentru Franţa, imaginea ţării fiind afectată în străinătate, în opinia sa, de incidentele care au izbucnit în timpul manifestaţiilor împotriva reformei pensiilor.

"Atractivitatea teritoriului (francez) este pusă în discuţie, atunci când vedem imagini ca acestea", a declarat ea.

Întrebată cu privire la efectele acestor greve asupra creşterii şi relansării economice, Lagarde a subliniat că "trebuie lăsată o şansă Franţei, care a ieşit din criză în condiţii mai degrabă bune", ea refuzând, pentru moment, să revină asupra previziunilor oficiale, privind o creştere economică de 1,6 la sută în 2010.

"Nu trebuie ca astăzi să se exercite presiuni asupra acestei relansări cu mişcări care sunt dureroase pentru economia franceză şi foarte dureroase pentru un anumit număr de întreprinderi mici şi mijlocii (PME), care pierd comenzi sau eşuează în încercările lor de redresare sau de investire", a subliniat ea.

Lansând un nou "apel la responsabilitate", ministrul şi-a exprimat dorinţa reluării activităţii "cât mai repede posibil, în condiţii normale".