Criza de personal medical din Europa de Est riscă să aducă sistemele de sănătate la colaps

Sistemul de sănătate din Bulgaria se va prăbuşi în 10-15 ani din cauza lipsei de personal, în prezent acesta având un deficit de 26.000 de asistente medicale.

Ţările din Europa de Est se confruntă cu o penurie de forţă de muncă din ce în ce mai acută, ca de altfel şi statele mai dezvoltate, însă nicăieri criza nu are efecte mai dramatice ca în sectorul medical. Iar nevoia de medici, de asistente şi infirmieri va deveni mai mare pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar specialiştii prezic că pandemiile se vor înmulţi.

Peste 1.000 de asistente medicale s-au adunat sâmbăta trecută în stradă la Budapesta, unele venite de departe, pentru a cere salarii mai bune, după ce un sondaj a arătat că multe dintre ele iau în considerare plecarea din Ungaria pentru bani mai mulţi în alte ţări, scrie Reuters.

Sistemul de sănătate maghiar, subnutrit ca investiţii, şi-a arătat limitele în actuala pandemie, iar secătuirea de personal medical ar crea presiuni şi mai mari.

Ca multe alte ţări est-europene, Ungaria duce lipsă de doctori şi infirmiere deoarece salariile locale pălesc în comparaţie cu cele oferite în statele vestice, unde şi acolo pandemia a împins sistemele de sănătate până la limite şi chiar peste. Circa 400-500 de infirmiere pleacă din Ungaria în fiecare an, spune Zoltan Balogh, preşedintele Camerei Profesioniştilor Unguri din Sănătate.

Un sondaj realizat de organizaţie a găsit că peste 1.000 de infirmiere se gândesc să iasă din sistemul maghiar. „Ar putea fi un val uriaş de plecări după ce sunt retrase restricţiile de călătorie din Europa“, a avertizat el. Protestele personalulul medical nu sunt ceva neobişnuit în Ungaria.

Pentru a mulţumi angajaţii din sănătate, guvernul le-a promis plăţi suplimentare şi salarii mai mari în pandemie, dar neuniforme, fiind prioritizaţi doctorii. Pe de altă parte, executivul a forţat prin lege personalul medical să aleagă între a lucra la stat sau la privat. Rezutatul a fost că 4.000 de angajaţi, adică 4% din total, au plecat din sistemul de stat. În Polonia, unde guvernul se laudă că tot mai mulţi polonezi se întorc acasă pentru a rămâne, spitale şi secţii sunt închise pentru că rămân fără doctori, scrie Politico. Polonia duce lipsă de 20.000-50.000 de doctori, cifrele fiind diferite în funcţie de estimări. Iar situaţia se va înrăutăţi, probabil.

Un studiu realizat de Universitatea Economică din Cracovia a găsit că aproape 30% dintre doctori vor să-şi limiteze sau să-şi schimbe munca după pandemie. Circa 9% dintre ei au de gând să emigreze, iar 6% să părăsească profesia. „Sistemul de sănătate se confruntă acum cu o penurie de personal extremă“, spune Bartosz Fialek, reumatolog şi preşedinte al sindicatului medicilor OZZL.

„Medicii pleacă să muncească în sectorul privat din alte state din UE“. Exodul şi penuria sunt rezultatul bugetelor subdimensionate. Însă sunt şi alte probleme la fel de grave. Spre exemplu, şcolile medicale produc tot mai puţini doctori, rezultat al unei reduceri drastice de locuri în anii 1990-2000. Apoi, mulţi medici ajung la vârsta la care se pensionează (o cincime din doctorii polonezi au ajuns sau au trecut de vârsta pensionării). Aceste lucruri creează o fractură generaţională în sistemul de sănătate pe care autorităţile doar recent s-au apucat s-o repare.

Astfel, Polonia a ajuns să aibă cei mai puţini doctori pe cap de locuitor din UE (dacă este exclus Ciprul, o economie foarte mică). Media europeană este de 3,7 doctori la mia de locuitori, cifre din 2017 de la Banca Mondială, pe când în Polonia raportul este de 2,4 la mie. OZZL a atenţionat în aprilie că până la

200 de doctori au aplicat pentru posturi în străinătate în primul trimestru, un număr record, spun specialiştii. Fără doctori, spitalele nu pot funcţiona. Jakub Kosikowski, medic, a semnalat printr-un tweet că în Polonia s-au închis un spital pentru tratarea persoanelor cu cancer, cinci secţii de pediatrie (în timp ce guvernul încurajează natalitatea), trei secţii de ginecologie şi obstetrică, două de medicină generală, două de neurologie, două de chirurgie şi cinci secţii cu profil precum cardiologie şi chirurgie vasculară, toate începând cu 1 iulie, în 15 oraşe diferite.

În Bulgaria, peste 500 de angajaţi din sistemul medical pleacă din ţară în fiecare an, scrie Novinite. Iar criza din sănătate a atins cote critice în timpul pandemiei. Datele statistice, seci, sunt terifiante. Facilităţile medicale duc lipsă de 470 de doctori şi de 26.000 de asistente sau asistenţi medicali. Situaţia este mai dificilă la sat, unde doar 20% din posturile libere pentru doctori sunt ocupate.

În 10-15 ani, penuria de personal medical va aduce sistemul la colaps deoarece acum o treime din doctori au peste 50 de ani. Iar numărul tinerilor care se înscriu la facultatea de medicină s-a înjumătăţit din 2011 până în prezent, de la 635 la 286. „Salariile mici, condiţiile de muncă proaste, faptul că este o profesie dificilă. Tinerii care se înscriu la facultatea de medicină , după ce descoperă ce îi aşteaptă, se răzgândesc şi pleacă“, spune Dobromir Dimitrov, rector al Universităţii Medicale din Plovdiv.