Criza economică va influenţa opţiunile militare ale lui Obama

În raportul său privind forţele armate din lume, "Military Balance 2009" publicat marţi, Institutul internaţional de studii strategice apreciază că dorinţa lui Obama de a reduce numărul trupelor militare americane în Irak şi de a intensifica efortul militar în Afganistan va crea tensiuni cu ceilalţi aliaţi ai săi din NATO, care "trebuie să strângă cureaua".

Noua administraţie americană, care, abia instalată, a luat rapid unele măsuri opuse celor luate de echipa lui George W. Bush în privinţa mai multor subiecte de politică externă, va suferi mai mult ca niciodată din cauza restrângerii priorităţilor sale naţionale, avertizează grupul de analiză.

Pentagonul, unde preşedintele Obama trebuie să efectueze prima sa vizită în această săptămână, "va trebui să amâne pentru viitor (priorităţile sale militare) în contextul crizei economice care nu va întârzia să repună în discuţie nivelul cheltuielilor în materie de apărare", scrie James Hackett, redactor-şef în cadrul acestui raport.

"Naţiunile care au cheltuit sume considerabile în operaţiuni în străinătate (...) îşi vor vedea în viitor bugetele militare presate de necesitatea de a cheltui mai mult pe alte priorităţi naţionale", potrivit raportului.

"Deşi consecinţele pe termen lung ale crizei bancare asupra finanţelor publice nu sunt clare încă, modalitatea în care guvernele vor găsi echilibrul între aceste priorităţi contradictorii va fi de primă importanţă în anul viitor", consideră IISS.

În timp ce sporirea trupelor în Irak a fost un succes, "tensiunile persistă în ceea ce priveşte împărţirea sarcinii în Afganistan", relevă autorii raportului, subliniind că NATO se lovea "din ce în ce mai mult de dificultăţi în obţinerea unui consens asupra obiectivelor misiunii sale în Afganistan".

Pentagonul a promis o suplimentare de până la 30.000 de militari, adică aproape o dublare a contingentului american de 36.000 de soldaţi, iar Obama ar trebui să facă presiuni asupra aliaţilor săi europeni pentru a face la fel.

Dar Marea Britanie, reprezentând al doilea contingent al Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) în Afganistan, cu peste 8.000 de militari, a avertizat că ea nu ar accepta să trimită trupe suplimentare decât cu condiţia ca şi alte ţări să participe la "împărţirea sarcinii".

În ceea ce priveşte Irakul, raportul apreciază că măsura de sporire a numărului de trupe iniţiată de fostul preşedinte american George W. Bush "funcţionase fără nici o îndoială prin reducerea importantă a numărului de victime civile şi stopând căderea fără întârziere a Irakului în război civil".

Dar "în pofida ameliorărilor, sunt puţine semne (...) că această «fereastră de oportunitate» (...) ar fi permis efectuarea unui progres atât de mare, iar unii îşi pun întrebarea duratei efectelor sale".

IISS mai subliniază că elemente ale al-Qaida localizate de-a lungul frontierei dintre Pakistan şi Afganistan, "şi-au intensificat activităţile în Pakistan, continuând în acelaşi timp să susţină insurecţia în Afganistan".

Raportul "Military Balance" apreciază în final că încrederea Rusiei în armata sa este "în curs să fie restabilită, nu doar prin intermediul unei prezenţe mai importante la nivel internaţional şi a victoriei sale în Georgia, ci şi sporindu-şi veniturile economice la nivel naţional".