CRIZA IMIGRANŢILOR: Acord de cooperare în gestionarea afluxului de migranţi din Balcani

Reuniţi la Bruxelles în timp ce o femeie şi doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă ţări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) şi sârma ghimpată.

După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă de atacuri furioase între lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acţiune în 17 puncte, ce include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare, cu ajutorul ONU, pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.

"O acţiune unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ", se arată în declaraţia comună - ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state şi-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranţi neînregistraţi la frontierele vecinilor lor.

"Ţările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei", se arată în document.

"Am spus foarte clar că politica mutării pur şi simplu a persoanelor trebuie să înceteze", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.

Merkel, a cărei cotă de popularitate scade după ce a deschis frontierele Germaniei unor sute de mii de sirieni, a cerut reuniunea la doar zece zile după ultimul dintr-o serie de summituri UE în format complet dedicate crizei migraţiei. Ea a declarat că este urgent să se ajungă la o soluţie umană pentru zecile de mii de oameni blocaţi la frontiere în Balcani, în frig şi ploaie.

"Imaginile din ultimele zile nu sunt în concordanţă cu valorile noastre", le-a spus ea jurnaliştilor, după ce a obţinut acordul participanţilor în vederea oferirii de adăpost, hrană şi îngrijire migranţilor, cu ajutorul, după caz, al UE sau unor împrumuturi internaţionale avantajoase.

"Europa trebuie să arate că este un continent al valorilor, un continent al solidarităţii", a subliniat ea, adăugând că "acesta este un bloc în construcţie... dar avem nevoie să adoptăm multe alte măsuri".

Ea a subliniat, de asemenea, asupra necesităţii continuării negocierilor cu Turcia, principala ţară de tranzit către Europa nu doar pentru refugiaţi sirieni şi irakieni, ci şi pentru numeroşi afgani şi pakistanezi, consideraţi de către UE "imigranţi economici", pe care nu-i doreşte.

Citeşte şi: Mini-summit la Bruxelles pentru soluţii privind criza migraţiei. Merkel: E nevoie de Turcia pentru a soluţiona criza / Premierul Sloveniei: Dacă nu găsim o soluţie astăzi, atunci este sfârşitul UE - FOTO

Grecia, în centrul atenţiei

Tsipras s-a declarat mulţumit de rezultat. Un lider de stânga cu o relaţie dificilă cu Berlinul şi Bruxellesul după ce a fost ales în ianuarie, el a promovat o abordare riscantă înainte de acordul din iulie care a menţinut Grecia în zona euro.

Grecia, aflată în prima linie a valului de migranţi anul acesta, a fost criticată pentru că nu a implementat legislaţia UE cu privire la înregistrarea nou-veniţilor. Potrivit unor oficiali, Tsipras s-a opus iniţial îndemnurilor ca Grecia să-şi extindă considerabil adăposturile pentru azilanţi şi să accepte pază suplimentară la frontiere din partea altor state UE.

Cu toate acestea, acordul final include un angajament elen în vederea suplimentării, până la sfârşitului, cu 30.000 a numărului locurilor în centre pentru migranţi. Potrivit unor oficiali, Grecia are în prezent 7.000-10.000 de locuri. Alte 20.000 de persoane urmează să primească găzduire privată în Grecia, se arată în declaraţie, iar alte 50.000 de locuri urmează să fie create în ţări situate mai la nord, de-a lungul rutei.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) urmează să coopereze cu guvernele în cadrul acestui program.

Alte state UE, frustrate de faptul că aproape jumătate de milion de oameni au putut traversa anul acesta Grecia în mare parte fără să fie înregistraţi, folosesc un amestec de stimulente financiare şi promisiuni pentru a accepta azilanţi din Grecia - dacă Atena cooperează şi, după săptămâni de amânări, începe să-i înregistreze pe cei care sosesc.

Un alt element al planului constă în faptul că Slovenia, o ţară membră UE, urmează să primească luna acesta 400 de poliţişti suplimentari pentru a gestiona afluxul de migranţi, după ce Ungaria şi-a închis frontiera cu Croaţia.

Premierul sloven Miro Cerar, care înainte de reuniune a avertizat, un ecou al opiniei altor lideri, că un eşec al reuniunii ar putea conduce la destrămarea Uniunii Europene însăşi, a catalogat acordul drept "un pas în direcţia bună".

El a apreciat că planul lui Juncker de coordonare a unui schimb de informaţii între ţările din Balcani, dintre care unele se află în UE, iar altele nu dar doresc să adere, ar urma să ajute la reducerea haosului. Schimburi de replici între foste republici iugoslave au trezit amintiri dureroase în regiune.

"Dacă nu livrăm acţiuni concrete, cred că Europa va începe să se destrame", a declarat Cerar înainte de reuniune.

Premierul ungar Viktor Orban, care a ridicat garduri la frontierele cu Serbia şi Croaţia, a participat, de asemenea la reuniune. El a criticat dur accentul pus de Merkel asupra împărţirii poverii azilanţilor între cele 28 de state membre UE conform unui sistem de cote şi a apreciat că europenii ar trebui să se opună imigrării în masă a musulmanilor.

În acceaşi zi în care victoria zdrobitoare a euroscepticilor de dreapta din Polonia în alegerile parlamentare a relevat o neîncredere populară tot mai mare în UE şi în frontierele sale deschise, liderii reuniţi la Bruxelles au subliniat totodată că UE urmează să intensifice repatrierile celor consideraţi că nu au nevoie de azil, provenind în principal din Asia de Sud.

Merkel a subliniat, însă, că găsirea unor soluţii pe termen lung la criza migraţiei va mai necesita timp.

Citeşte şi: Viktor Orban: Ungaria nu mai este afectată de ruta din Balcani. Participăm la summitul de la Bruxelles ca observatori