Criza politică din Republica Moldova s-ar putea încheia vineri prin alegerea preşedintelui ţării

Deşi au marcat înlăturarea comuniştilor de la putere, alegerile din aprilie 2009 au însemnat şi începutul unei crize politice fără precedent în această fostă republică sovietică, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, blocată într-un conflict îngheţat cu regiunea separatistă transnistreană.

Unitatea de care a dat dovadă opoziţia în faţa unui PCRM care mai avea nevoie de un singur vot ("votul de aur") pentru alegerea preşedintelui ţării a condus la un scrutin anticipat ce nu a reuşit totuşi să clarifice situaţia politică din ţară. Deşi comuniştii au pierdut 12 mandate în urma acestui nou scrutin, desfăşurat în vara lui 2009, opoziţia unită nu a reuşit să obţină decât 53 de mandate, cu opt mai puţine decât avea nevoie pentru impunerea propriului candidat la preşedinţie.

Acest nou blocaj, urmat de numeroase negocieri şi tentative eşuate de alegere a şefului statului a generat, în toamna lui 2010, un nou scrutin anticipat, al doilea în decurs de un an şi jumătate.

În toată această perioadă, preşedinţia interimară a ţării este asigurată de preşedintele Parlamentului, funcţie deţinută iniţial de Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), apoi, după alegerile din noiembrie 2010, de Marian Lupu (care a părăsit PCRM şi a devenit preşedintele Partidului Democrat). Acesta din urmă a fost susţinut permanent de colegii săi din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, formată în urma alegerilor din iulie 2009, pentru funcţia de preşedinte al ţării.

În prezent, el este singurul candidat la alegerile de vineri, despre care analiştii moldoveni consideră că ar putea pune capăt crizei politice din ţară.

Blocajul politic din R.Moldova este generat de o prevedere a Constituţiei care stipulează că preşedintele ţării poate fi ales cu cel puţin 61 de voturi din totalul de 101 ale Parlamentului. În prezent, alianţa guvernamentală dispune de 59 de mandate în Parlament şi mai are nevoie de două voturi pentru alegerea propriului candidat la preşedinţia ţării. Acestea ar putea veni din partea celor trei deputaţi comunişti care au părăsit partidul în noiembrie (Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc) sau din partea deputatului independent Mihai Godea, cu care Lupu a declarat că va negocia.

În tentativa lor de a pune capăt acestei crize, liderii coaliţiei de guvernământ au decis organizarea unui referendum în septembrie 2010, cerându-le cetăţenilor să se exprime cu privire la alegerea preşedintelui ţării prin vot direct. Deşi 87,8 la sută dintre alegători au votat în favoarea alegerii şefului statului prin vot direct, rata de participare a fost de doar 29,05 la sută, ceea ce a condus la invalidarea referendumului şi la continuarea crizei politice.

O nouă tentativă de alegere a şefului statului a fost fixată pentru 18 noiembrie 2011, dar din cauza neînţelegerilor din cadrul alianţei şi a refuzului comuniştilor de a participa la vot, la aceste alegeri nu s-a înregistrat niciun candidat. Astfel, Parlamentul a fost nevoit să stabilească o nouă dată pentru 16 decembrie.

Această nouă tentativă s-ar putea solda însă cu un succes, liderii AIE, angrenaţi în ultima vreme în certuri interne, exprimându-şi public susţinerea faţă de candidatul alianţei, Marian Lupu. În plus, ca măsură de singuranţă că va fi votat de parlamentarii celor trei partide din alianţă, Lupu a propus ca aceştia să îşi prezinte public buletinele de vot.