CRONOLOGIE: Afganistanul, o ţară măcinată de trei decenii de conflicte

1979-1989: Ocupaţia sovietică

În decembrie 1979, Moscova deplasează frontul Războiului Rece invadând această ţară săracă, izolată şi muntoasă. Rezistenţa afgană, susţinută de Occident (în frunte cu Statele Unite), hărţuieşte Armata Roşie, care sfârşeşte prin a părăsi ţara în februarie 1989.

1992-1996: Perioada războaielor civile

În 1992, înlăturarea de la putere a Guvernului comunist al lui Najibullah marchează începutul unui sângeros război civil între facţiunile afgane, care se va solda în doi ani cu aproape 100.000 de morţi şi va distruge parţial capitala Kabul. Începând din 1994, din sudul afgan apar talibanii, combatanţi islamişti fundamentalişti susţinuţi de Pakistan.

1996-2001: Sub conducerea talibanilor

Talibanii preiau puterea la Kabul şi instalează un regim fondat pe interpretarea riguroasă a legii islamice, care interzice educaţia şi munca pentru femei, le obligă să se acopere integral şi interzice muzica şi divertismentul. Sancţionat de ONU, regimul taliban, condus de mollahul Omar, se apropie de Al-Qaida şi îl găzduieşte pe liderul acestei organizaţii, Osama ben Laden.

Sfârşitul lui 2001: Invazia occidentală

Operaţiunea este condusă de Statele Unite ca represalii la atentatele din 11 septembrie comise de Al-Qaida. Washingtonul şi aliaţii săi înlătură de la putere talibanii, îl instalează pe Hamid Karzai, injectează miliarde de dolari ca ajutor pentru reconstrucţia ţării şi mobilizează până la 150.000 de militari pentru a ajuta Guvernul afgan să securizeze ţara. Talibanii se ascund sau fug în ţările străine, în special în Pakistan, apoi lansează o rebeliune împotriva Kabulului şi NATO.

2004: Primele alegeri prezidenţiale organizate prin sufragiu universal

Aceasta este o premieră absolută în istoria ţării. Alegerile sunt câştigate în octombrie de Hamid Karzai, cu peste 55 la sută din voturi, şi sunt marcate de o participare sporită la vot (70 la sută dintre cei înscrişi) şi violenţe limitate. În anul următor au loc alegerile legislative şi provinciale.

2009: Cel de-al doilea scrutin prezidenţial, la care Karzai este reales

Scrutinul se încheie cu realegerea contestată a preşedintelui Karzai, într-un context de fraude masive, de participare scăzută (30-33 la sută potrivit ONU) şi de violenţe, în special din partea talibanilor care au câştigat teren, refuzând apelurile la pace ale lui Karzai şi denunţând alegeri manipulate de Occident. Karzai obţine 49,7 la sută din voturi în primul tur, clasându-se în faţa fostului său ministru Abdullah Abdullah (30,6 la sută), care se retrage în turul doi, denunţând un scrutin fraudulos şi cu rezultat stabilit dinainte.

2014: Al treilea scrutin prezidenţial, ce va fi urmat de retragerea NATO

Oferind un succesor pentru Karzai, căruia Constituţia îi interzice să candideze pentru un al treilea mandat, aceste alegeri vor marca prima tranziţie democratică a ţării. Scrutinul este organizat sub tensiune, pe fondul revenirii atacurilor talibanilor cu doar câteva luni înaintea retragerii trupelor NATO, la sfârşitul lui 2014, care alimentează incertitudinile cu privire la viitorul ţării.