CRONOLOGIE: Cinci ani de schimbări majore pe scena politică din Republica Moldova

- 2009 -

Alegerile din 5 aprilie 2009, câştigate de PCRM cu 49,48 la sută din voturi, au marcat începutul unor schimbări semnificative în Republica Moldova, care era condusă de opt ani de Partidul Comuniştilor şi liderul acestuia, Vladimir Voronin.

La 7 aprilie 2009, zeci de mii de protestatari mobilizaţi pe Twitter, majoritatea tineri, au ieşit în stradă acuzând Guvernul comunist de fraude electorale. Protestele au degenerat în manifestaţii violente, în cursul cărora au fost incendiate clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei.

Pe lângă proteste, alegerile legislative au creat şi un impas politic. În această ţară, preşedintele este ales de Parlament cu o majoritate de 61 de voturi, iar comuniştii, care obţinuseră doar 60 de mandate, nu au reuşit să impună un candidat. Asfel că, în iunie, preşedintele comunist Vladimir Voronin a fost nevoit să dizolve Parlamentul şi să convoace noi alegeri anticipate, pentru 29 iulie acelaşi an. Tot în iunie, PCRM primeşte o lovitură dură, după ce unul dintre membrii săi importanţi, Marian Lupu, se retrage din partid.

În urma alegerilor anticipate, PCRM pierde 12 mandate, obţinând doar 48, Partidul Liberal-Democrat (PLDM) câştigă 18 mandate, Partidul Liberal (PL) 15 mandate, Partidul Democrat (PDM) 13 mandate şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) 7 mandate.

PLDM a format împreună cu Partidul Liberal, Partidul Democrat (condus de Marian Lupu) şi Alianţa Moldova Noastră o coaliţie de guvernare, denumită Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), care îşi stabilea ca obiectiv orientarea proeuropeană a ţării. PCRM a trecut în opoziţie.

În urma negocierilor, partidele din cadrul Alianţei şi-au redistribuit principalele funcţii în stat. Astfel, Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al Parlamentului, exercitând funcţia de preşedinte interimar al ţării, Vlad Filat a fost învestit premier (25 septembrie), iar Marian Lupu a fost susţinut pentru funcţia de şef al statului.

- 2010 -

Dar nici noua alianţă nu a reuşit să întrunească numărul de 61 de deputaţi necesar alegerii unui nou preşedinte al ţării. Pentru a încerca să depăşească impasul politic, AIE a convocat un referendum constituţional în septembrie 2010 în vederea aprobării alegerii directe a preşedintelui, însă scrutinul nu a putut fi validat din cauza prezenţei insuficiente la vot.

După eşecul referendumului, AIE a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri anticipate pentru noiembrie 2010, la care partidele alianţei au participat independent. În urma alegerilor, PLDM, PDM şi PL au format Alianţa pentru Integrare Europeană II. În urma negocierilor în interiorul Alianţei, Vlad Filat este învestit premier, iar Marian Lupu este ales preşedinte al Parlamentului, îndeplinind funcţia de şef de stat interimar.

- 2011 -

Criza continuă pe tot parcursul lui 2011, partidele înregistrând eşec după eşec în alegerea preşedintelui ţării.

- 2012 -

La 16 martie 2012, după aproape trei ani de criză politică şi două scrutine legislative anticipate, parlamentarii moldoveni au reuşit să-l aleagă în funcţia de preşedinte al ţării pe candidatul comun al Alianţei pentru Integrare Europeană, magistratul Nicolae Timofti.

Dar ascunderea unui incident tragic soldat cu moartea unui tânăr, produs în decembrie 2012 în Pădurea Domnească în timpul unei partide de vânătoare la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a condus la demiterea mai multor demnitari şi revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire a AIE II. Acuzaţiile reciproce între partidele membre ale Alianţei pe marginea incidentului şi atacurile raider asupra unor instituţii financiare din Republica Moldova au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II.

- 2013 -

Premierul Vlad Filat a anunţat în februarie 2013 retragerea Partidului Liberal Democrat din R.Moldova (PLDM) din acordul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) şi a spus că îşi doreşte să înceapă negocierea unui nou acord, care să excludă principiile oligarhice.

În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, în cadrul şedinţei Legislativului din 15 februarie 2013 deputatul şi-a prezentat demisia şi l-a îndemnat pe premierul Vlad Filat să-i urmeze exemplul.

La 5 martie 2013, grupurile parlamentre ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi doi deputaţi au votat o moţiune de cenzură iniţiată de comunişti, în urma căreia Guvernul condus de Vlad Filat a fost demis.

După demiterea Guvernului, Partidul Liberal Democrat din Moldova l-a desemnat premier tot pe Vlad Filat, liderul partidului. Candidatul a fost acceptat de şeful statului dar nu şi de PDM şi PL. Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferând să treacă în opoziţie.

La 12 aprilie 2013, un grup de deputaţi, miniştri, miniştri adjuncţi şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal în frunte cu deputatul Ion Hadîrcă au anunţat crearea Consiliului ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Grupul reformator (şapte deputaţi) a anunţat că va continua discuţiile pentru depăşirea crizei politice.

La 13 aprilie 2013, Consiliul Republican al PL a exclus din rândurile partidului cinci deputaţi şi a retras susţinerea politică pentru ministrul apărării şi ministrul mediului. Fiind majoritari, ei au format grupul parlamentar al Partidului Liberal Reformator, formaţiune înfiinţată în decembrie 2013, sub conducerea lui Ion Hadîrcă.

În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013, a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Noua coaliţie este formată din PLDM, PDM şi PLR (Partidul Liberal Reformator). Grupul liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot.

- 2014 -

La 12 septembrie este înregistrat Partidul Patria (PP), care îl are drept cap de listă pe controversatul om de afaceri Renato Usatîi şi care este propulsat rapid în sondaje, cu şanse mari de a intra în noul Legislativ.

Cu doar câteva zile înaintea alegerilor din 30 noiembrie, Comisia Electorală Centrală cere excluderea PP din cursa electorală, afirmând că a primit o sesizare din partea Inspectoratului General de Poliţie, care ar fi prezentat dovezi că acesta ar fi utilizat în campanie 8,1 milioane de lei moldoveneşti (aproximativ 430.000 de euro) proveniţi din străinătate.

Judecătorii Curţii de Apel au decis la 27 noiembrie excluderea PP şi confiscarea fondurilor provenite din străinătate. Hotărârea Curţii de Apel poate fi însă atacată la Curtea Supremă de Justiţie, iar aceasta poate pronunţa o decizie definitivă cel mai probabil până în seara zilei de 28 noiembrie. De altfel, avocaţii lui Renato Usatîi au anunţat deja că vor ataca decizia instanţei la CSJ.