CRONOLOGIE: Principalele etape ale crizei declanşate în Ucraina în noiembrie 2013

- Manifestaţii sângeroase în Piaţa Independenţei

La 21 noiembrie 2013, Guvernul de la Kiev a suspendat negocierile asupra Acordului de Asociere cu UE şi a relansat relaţii economice cu Moscova, provocând furia opoziţiei proeuropene. Trei luni de manifestaţii au urmat la Kiev, în Piaţa Independenţei, care devine simbolul protestelor.

Reprimarea ia amploare la sfârşitul lunii ianuarie 2014, iar forţele de ordine intervin împotriva manifestanţilor din Piaţa Independenţei, la 18 februarie, violenţele fiind soldate cu peste 100 de morţi în trei zile. Demis de Parlament la 22 februarie, preşedintele Viktor Ianukovici fuge în Rusia. Miliardarul prooccidental Petro Poroşenko este ales preşedinte la 25 mai.

- Moscova anexează Crimeea, revoltă separatistă în est

La 26 februarie, confruntări între forţele proruse şi proucrainene au loc la Simferopol, capitala Crimeei, republică autonomă şi locuită în majoritate de etnici ruşi din sudul Ucrainei. Ulterior, Parlamentul din Crimeea, ocupat de un comando prorus, alege un nou Guvern local şi votează organizarea unui referendum cu privire la viitorul peninsulei, unde se instalează militari ruşi în civil.

La 16 martie, în urma unui referendum este aprobată anexarea Crimeei la Federaţia Rusă, aprobată după două zile de Moscova. "Anexarea" este denunţată de Kiev şi Occident şi provoacă cea mai gravă criză diplomatică între Occident şi Rusia de la destrămarea URSS.

În estul Ucrainei, la frontiera cu Rusia, manifestanţii proruşi încep să preia din 6 aprilie controlul asupra instituţiilor oficiale din Harkov, Doneţk şi Lugansk. La 13 aprilie, Ucraina, care acuză Moscova că are în vedere o invazie pentru a "dezmembra" ţara, declanşează o "operaţiune antiteroristă" în zonele rebele. Rebelii organizează un referendum considerat "ilegal" de Kiev şi Occident cu privire la independenţă, aprobată la 11 mai de regiunile Lugansk şi Doneţk.

La 17 iulie, un Boeing al companiei Malaysia Airlines se prăbuşeşte într-o zonă controlată de rebeli, provocând moartea a 298 de persoane. Kievul şi separatiştii se acuză reciproc că au doborât avionul. UE şi Statele Unite decid consolidarea sancţiunilor împotriva Rusiei, acuzată că-i susţine pe separatişti. Potrivit ONU, conflictul a provocat peste 3.600 de morţi din aprilie.

- Negocieri dificile pentru pace

La 5 septembrie, la Minsk, după victorii obţinute de separatişti susţinuţi, potrivit occidentalilor, de prezenţa militară rusă în regiune, Kievul şi rebelii proruşi semnează un armistiţiu, încălcat periodic în luna următoare, iar 331 de morţi au fost înregistraţi în acest timp, potrivit ONU.

La 23 septembrie, separatiştii anunţă alegeri prezidenţiale şi legislative la 2 noiembrie, în regiunile Doneţk şi Lugansk, cărora Kievul le propune "un statut special". La 16 septembrie, Ucraina şi UE ratifică Acordul de Asociere, concretizând îndepărtarea fostei republici sovietice de influenţa rusă.

Preşedintele rus Vladimir Putin ordonă la 12 octombrie retragerea celor 17.600 de soldaţi ruşi staţionaţi din vară la frontiera cu Ucraina. În acelaşi timp, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko îl demite pe ministrul Apărării, înlocuit de Stepan Poltorak, anterior lider al voluntarilor care luptă împotriva separatiştilor din est.

Secretarul de Stat american John Kerry a confirmat, după întrevederea de la Paris cu omologul său rus Serghei Lavrov, începerea retragerii forţelor ruse din zona de frontieră şi din Ucraina, unde Moscova a dezminţit categoric că a trimis trupe. Lupte sângeroase au loc însă în continuare în regiunile din estul Ucrainei.

- Legislative boicotate de rebeli

Tabăra prooccidentală Blocul Petro Poroşenko este considerată favorită la alegerile legislative anticipate care se vor desfăşura duminică, în absenţa separatiştilor proruşi. Aceştia au anunţat că vor organiza alegeri prezidenţiale şi legislative la 2 noiembrie în regiunile Doneţk şi Lugansk, cărora Kievul le-a propus un "statut special".