CRONOLOGIE: Principalele evenimente care au marcat istoria Republicii Islamice Iran

1979

• 11 februarie: Postul de radio iranian anunţă "încheierea celor 2.500 de ani de despotism şi căderea dictaturii regilor (...)". Cu zece zile înainte, ayatollahul Ruhollah Khomeini, simbol al opoziţiei faţă de regimul Şahului, se întoarce triumfal la Teheran după 15 zile de exil.

• 1 aprilie: Proclamarea Republicii Islamice.

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Ruptură totală. Trump l-a numit „dictator” pe Zelenski: „Ar face bine să se mişte repede sau nu va mai avea o ţară”

  • Bolojan, după întâlnirea cu Macron: A fost o întâlnire foarte bună, îi mulţumesc pentru prietenie

  • Călin Georgescu, interviu cu un apropiat al miliardarului Elon Musk. Nou atac la „reţeaua Soros”

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria externe

• 4 noiembrie: Studenţi islamici iau ostatici 52 de diplomaţi americani la ambasada Statelor Unite din Teheran, ceea ce provoacă o rupere a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.

1980

• 22 septembrie 1980 - 18 iulie 1988: Războiul Irak-Iran. Trupele irakiene pătrund în Iran pentru a recupera căile navigabile şi teritoriile Shatt-el-Arab, cedate în 1975, şi pentru a cuceri câmpurile petroliere din Khuzistanul iranian. Iranul va rezista, dar cei opt ani de război fără rezultat provoacă sute de mii de morţi.

1981

• 2 octombrie: Ayatollahul Ali Khamenei este ales preşedinte.

1989

• 3 iunie: Moare Khomeini. Ayatollahul Khamenei devine Ghidul Suprem. Conservatorul moderat Ali Akbar Hashemi Rafsandjani, ales preşedinte şi reales apoi în 1993, va fi artizanul unei relative deschideri a regimului.

1995

• 3 aprilie: Washingtonul decretează un embargo comercial şi financiar total împotriva Iranului, acuzat că susţine terorismul.

1997

• 23 mai: Reformatorul Mohammad Khatami este ales preşedinte. El va fi expus obstrucţiei conservatorilor, care vor bloca proiectele sale de reformă în timpul celor două mandate ale sale, până în 2005.

1999

• 9 iulie: Intevenţia brutală a poliţiei într-un campus din Teheran conduce la o manifestaţie şi la violenţe fără precedent.

2002

• 18 februarie: Preşedintele american George W. Bush plasează Iranul printre ţările din "axa răului".

2004

• 18 septembrie: Restabilirea relaţiilor diplomatice complete cu Irakul, odată cu ocuparea postului de ambasador al acestei ţări la Teheran. Teheranul numeşte un ambasador la Bagdad în 2006.

2005

• 25 iunie: Victoria candidatului populist Mahmoud Ahmadinejad la prezidenţiale. Iranul reia îmbogăţirea uraniului, provocând o criză gravă cu Occidentul.

2006

• 23 decembrie: Consiliul de Securitate al ONU sancţionează Iranul pentru refuzul său de a-şi suspenda activităţile nucleare sensibile (sancţiuni înăsprite în 2007, 2008 şi 2010).

2009

• 12 iunie: Realegerea preşedintelui Ahmadinejad provoacă furia susţinătorilor rivalilor săi, între care şi fostul premier Mir Hossein Moussavi. Manifestaţiile de contestare a rezultatelor alegerilor şi ostile puterii continuă până la sfârşitul anului, soldându-se cu zeci de morţi şi mii de persoane arestate, dintre care majoritatea vor fi eliberate.

2010

• 9 februarie: Iranul lansează producţia de uraniu îmbogăţit la 20 la sută, provocând nemulţumirea comunităţii internaţionale.

2011

• 17 aprilie: Începe o criză care îl opune pe Ahmadinejad unei părţi a ultraconservatorilor din cadrul Parlamentului, care denunţă un "curent deviaţionist".

• 31 decembrie: Statele Unite înăspresc sancţiunile împotriva sectorului financiar iranian.

2012

• 15 februarie: Iranul anunţă progrese nucleare majore, între care producţia de combustibil îmbogăţit la 20 la sută.

• 1 iulie: Intră în vigoare un embargo petrolier total al Uniunii Europene.

2013

• 22 mai: Invalidarea candidaturilor la preşedinţie a fostului preşedinte moderat Akbar Hashemi Rafsandjani şi a lui Esfandiar Rahim Mashaei, protejatul lui Ahmadinejad. Constituţia îi interzice preşedintelui Ahmadinejad să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.