CRONOLOGIE: Principalele evenimente din Ucraina de la începutul mişcării de contestare

NOIEMBRIE 2013

– 21 noiembrie: Guvernul suspendă brusc negocierile privind un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE) şi relansează relaţiile economice cu Moscova.

– 24 noiembrie: Începutul mişcării de contestare, cu manifestaţii de amploare în special în Piaţa Independenţei (Maidan) din Kiev, la apelul opoziţiei proeuropene.

Războiul din Ucraina, ziua 1154. Atac masiv cu drone asupra orașului Odesa/„Nu există discuții” pentru vizita lui Trump la Parada Victoriei din Moscova

Putin sugerează că Rusia este deschisă la discuții directe de pace cu Ucraina

DECEMBRIE 2013

– 1 decembrie: La Kiev, între 200.000 şi 500.000 de manifestanţi se reunesc în Maidan, ocupată de contestatarii care ridică aici corturi şi baricade.

IANUARIE 2014

– 19-22 ianuarie: Adoptarea unor legi care înăspresc sancţiunile împotriva manifestanţilor relansează mişcarea de contestare la Kiev, unde o ofensivă a forţelor antirevoltă se transformă în gherilă urbană. La sfârşitul lui ianuarie, erau patru morţi şi peste 500 de răniţi.

FEBRUARIE 2014

– 4 februarie: Opoziţia cere o revenire la Constituţia din 2004, redactată în urma „revoluţiei portocalii” prooccidentale ce limitează competenţele şefului statului. Acest text a fost anulat după alegerea lui Viktor Ianukovici în 2010.

– 18-20 februarie: Izbucnesc violenţele la Kiev, unde forţele de ordine lansează un asalt împotriva Maidan. Acestea provoacă cel puţin 83 de morţi, dintre care 15 poliţişti. În total, mişcarea de contestare se soldează cu 100 de morţi.

– 22 februarie: Parlamentul îl destituie pe preşedintele Viktor Ianukovici şi fixează alegerile prezidenţiale anticipate la 25 mai. Fostul premier Iulia Timoşenko este eliberată.

– 23 februarie: Preşedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, este ales preşedinte interimar. La 26 februarie, Arseni Iaţeniuk este desemnat premier interimar. Moscova contestă legitimitatea noii puteri de la Kiev.

– 26 februarie: Ciocniri între proruşi şi antiruşi la Simferopol, capitala Crimeei, republică autonomă şi rusofonă din sudul ţării, unde îşi are sediul Flota Rusă la Marea Neagră. La 27 februarie, la Simferopol Parlamentul Crimeei, controlat de un comando rus, alege noul Guvern local prorus şi votează organizarea unui referendum pentru mai multă autonomie.

De atunci, puterea de la Simferopol este sprijinită de mii de soldaţi ruşi care au intrat în Crimeea şi controlează clădirile publice sau încercuiesc bazele militare ucrainene.

– 28 februarie: Kievul acuză Moscova „de invazie armată şi ocupaţie”.

Fugind în Rusia, Ianukovici afirmă că este „preşedintele legitim” al ţării.

MARTIE 2014

– 4 martie: Preşedintele rus Vladimir Putin neagă orice implicare rusă. El apreciază că „nu este necesară pentru moment” o intervenţie militară chiar dacă Moscova îşi rezervă dreptul de a recurge la „toate mijloacele” pentru a-şi proteja cetăţenii.

– 6 martie: Parlamentul Crimeei îi cere lui Putin alipirea peninsulei la Rusia şi anunţă un referendum la 16 martie.

SUA şi UE adoptă sancţiuni economice şi diplomatice împotriva Rusiei.

Potrivit Berlinului, partea politică a Acordului de Asociere cu Kievul ar putea fi semnată la summitul UE din 20-21 martie.

– 9 martie: Preşedintele Putin consideră că „măsurile” luate de autorităţile Crimeei respectă „dreptul internaţional”.

– 11 martie: Parlamentul regional al Crimeei adoptă o „declaraţie de independenţă”.

– 12 martie: Preşedintele american Barack Obama îl primeşte pe premierul ucrainean la Casa Albă.

– 13 martie: Cancelarul german Angela Merkel îl avertizează pe Vladimir Putin împotriva gravelor consecinţe economice şi politice pe termen lung pe care le-ar avea de suportat Moscova în cazul continuării acţiunii în Ucraina.

Tătarii din Crimeea fac apel la boicotarea referendumului şi cer intervenţia NATO.