Crucea Roşie cere interzicerea crimelor de război în jocurile video

Sursa Foto -Activision

Crucea Roşie vrea ca jucătorii să respecte regulile războiului 

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC) a lansat o campanie pentru a creşte gradul de conştientizare asupra impactului umanitar al conflictelor armate (precum războiul din Ucraina) şi a importanţei respectării regulilor războiului.

Regulile războiului sunt un set de legi şi tratate internaţionale care au ca scop protejarea demnităţii şi umanităţii persoanelor afectate de război.

FOCUS: Ultima noapte de pace. Întâia noapte de război: Transformarea lui Zelenski în ultimii trei ani

Care sunt regulile războiului? 

Campania, numită Play By The Rules, îi invită pe jucătorii care joacă jocuri video cu împuşcături de tip first-person shooter (FPS), cu tematici situate în zone de conflict, să respecte aceleaşi reguli care se aplică combatanţilor din lumea reală, cum ar fi să nu tragă în duşmanii răniţi, să nu tragă în civili sau să nu distrugă clădiri. 

În plus, jucătorii ar trebui să fie obligaţi să ajute persoanele rănite indiferent de tabăra lor.

ICRC speră că prin motivarea jucătorilor să joace după regulile războiului, aceştia vor arăta solidaritate cu milioanele de oameni care suferă din cauza efectelor războiului în fiecare zi şi vor învăţa şi despre importanţa respectării principiilor umanitare în momente de criză.

Site-ul campaniei prezintă o listă de titluri participante care sunt compatibile cu regulile războiului, cum ar fi Arma III, Battlefield, Overwatch şi Fortnite, în special jocurile unde jucătorii îşi pot vindeca coechipierii răniţi în luptă. 

Jucătorii se pot înscrie şi la un buletin informativ pentru a primi actualizări despre campanie şi despre activitatea ICRC în zonele urbane de război.

ICRC nu încearcă să cenzureze sau să critice jocurile FPS, ci mai degrabă să le folosească ca o platformă pentru a se angaja cu un public larg şi influent care poate să nu fie conştient de realităţile şi consecinţele războiului. Organizaţia crede că jocurile video pot fi un instrument puternic pentru educaţie şi dialog, precum şi pentru divertisment.

Campania face parte din eforturile mai largi ale ICRC de a promova respectul pentru regulile războiului printre toate părţile implicate în conflicte armate şi de a proteja şi asista pe cei mai vulnerabili.  

În ce jocuri video se pot comite crime de război virtuale? 

Există multe jocuri video care au fost criticate pentru că au inclus scene sau misiuni în care au fost ilustrate crime de războ, dar şi misiuni în care jucătorii au comis crime de război, adică încălcări grave ale legilor şi tratatelor internaţionale care reglementează conflictele armate.

Un exemplu celebru este misiunea No Russian din Call of Duty: Modern Warfare 2 din 2009, în care jucătorul se infiltrează într-un grup terorist rusesc ultranaţionalist care deschide focul asupra civililor într-un aeroport din Moscova. Jucătorul are opţiunea de a participa la masacru sau de a se abţine, dar nu poate împiedica atacul. Această misiune a provocat indignare şi a fost cenzurată sau eliminată în unele ţări.

Alte jocuri video care au fost acuzate de a include crime de război sunt:

• Spec Ops: The Line din 2012, în care jucătorul foloseşte fără să ştie arme cu fosfor alb asupra unor  civilii pe care îi protejau în Dubai. Fosforul alb este o substanţă chimică interzisă de Convenţia ONU privind anumite arme convenţionale din 1980.
• Call of Duty: WW2, în care jucătorul poate ucide prizonieri  de război nazişti care sunt neînarmaţi.  Prizonierii de război sunt protejaţi de Convenţiile de la Geneva din 1949. Însă convenţiile au fost semnate după al Doilea Război Mondial. 
• Medal of Honor din 2010, în care jucătorul poate folosi focuri de artilerie asupra unor clădiri civile sau moschei în Afganistan. Clădirile civile şi locurile sacre sunt protejate de Protocolul I adiţional la Convenţiile de la Geneva din 1977. 
• Call of Duty World at War – jucătorii pot folosi aruncătoare cu flăcări dacă joacă misiuni care se petrec pe durata războiului din Pacific, iar pe frontul estic, jucătorii pot opta să execute soldaţi nazişti prin împuşcare sau cu bombe incendiare artizanale. Dar este un joc plasat înainte de convenţiile au fost semnate după al Doilea Război Mondial. 
• Call of Duty Black Ops – jucătorii pot tortura un terorist rus prin bătaie sau introducându-i cioburi de sticlă în gură pentru a-l lovi peste gură, însă se petrece în cadrul unei misiuni CIA. În unele misiuni, jucătorii pot ordona atacuri cu napalm asupra nord-vietnamezilor. 
• Battlefield 1 – există misiuni în care jucătorul participă la bătălia de la Gallipoli şi trebuie să decidă dacă să împuşte sau să cruţe soldaţii otomani răniţi sau capturaţi, sau în bătălii pe frontul vestic unde pot folosi tancurile să calce soldaţi germani în timp ce o iau la fugă. În modul multiplayer, jucătorii pot folosi arme chimice şi bombe incendiare. 

În jocurile seriei Grand Theft Auto, jucătorii pot jefui bănci, pot fura maşini şi pot ucide poliţişti şi civili, iar în Assassin’s Creed Odyssey, un joc setat pe războiul peloponesiac dintre Sparta şi Atena, jucătorii pot ucide civili, pot scufunda vase comerciale sau să flămânzească populaţia unui oraş prin distrugerea grânarelor, lucrând în favoarea unei tabere.

În jocurile de strategie precum Civilization sau Hearts of Iron, jucătorii pot folosi bombe nucleare pentru a le lansa asupra oraşelor şi zonelor populate de civili. 

Poate cel mai controversat joc din istorie, unde jucătorii pot comite la liber crime de război, este Command & Conquer Generals – cei care joacă cu China pot face uz de arme nucleare tactice sau arme cu napalm, cei care joacă cu teroriştii pot să folosească arme chimice sau biologice, inclusiv antrax, iar cu SUA pot să apeleze la bombardamente aeriene cu bombe nedirijate. Teroriştii pot recruta civili pentru lupte de gherilă, pot comite atacuri sinucigaşe cu dinamită şi maşini capcană, fără a mai menţiona că civilii din oraşe pot fi ucişi sau călcaţi de tancuri.