Cum ar riposta Statele Unite şi NATO dacă Finlanda va fi atacată de Rusia

Pe 4 aprilie 2023, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO. Dar tensiunile cu Rusia au crescut. 

În ultimii ani, Finlanda s-a confruntat cu presiuni din partea Rusiei, care îşi doreşte să-şi extindă influenţa în regiune şi să recupereze teritoriile pierdute în urma războaielor din secolul al XX-lea.

Rusia a ameninţat că-şi va amplasa rachetele nucleare tactice şi strategice în Belarus şi că va construi instalaţii şi baze militare cu trupe la graniţa cu Finlanda. 

„Anumite decizii au un cost”. Serbia ar putea fi împiedicată să adere la UE dacă președintele țării participă la Ziua Victoriei

Războiul din Ucraina, ziua 1148. Zelenski: Peste 40% din echipamentul militar ucrainean este acum produs intern / UE ia în calcul trimiterea de consilieri militari în Ucraina

În 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda fără declaraţie de război, în ceea ce a fost numit Războiul de Iarnă.

Deşi Finlanda a rezistat eroic şi a provocat pierderi grele armatei sovietice, a fost nevoită să cedeze părţi din teritoriul său în urma unui tratat de pace impus de Moscova.

În 2023, Rusia ar putea încerca din nou să atace Finlanda, profitând de instabilitatea politică şi economică din Europa de pe urma pandemiei şi crizei energetice declanşată de războiul din Ucraina.

Scenariul ar putea fi următorul:

• Rusia ar lansa un atac surpriză asupra Finlandei, folosind avioane, rachete, tancuri şi trupe terestre.
• Obiectivul Rusiei –  să ocupe cât mai mult teritoriu posibil şi să slăbească capacitatea de apărare a Finlandei.
• Rusia ar invoca pretexte precum protejarea minorităţii ruse din Finlanda sau dreptul la autoapărare în faţa unei ameninţări NATO.
• Finlanda ar riposta cu toate forţele sale militare, care sunt bine pregătite şi echipate.
• Finlanda are o armată de aproximativ 24.000 de militari pe timp de pace,  180.000 de militari în timp de război, cu 870.000 de rezervişti antrenaţi şi 3 milioane de femei şi bărbaţi ce pot fi înrolaţi. 
• De asemenea, Finlanda are o artilerie puternică, rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune, patru nave de război noi şi 64 de avioane de luptă F-35 comandate de la SUA.
• Finlanda ar folosi tactici de gherilă şi sabotaj pentru a încetini înaintarea rusă şi a-i provoca pierderi mari.
• Statele Unite şi NATO ar reacţiona rapid la atacul rusesc şi ar declara solidaritatea cu Finlanda.
• SUA ar trimite avioane, nave şi trupe pentru a sprijini Finlanda şi pentru a descuraja o escaladare a conflictului.
• NATO ar activa articolul 5 al tratatului său, care stipulează că un atac asupra unui membru al alianţei este un atac asupra tuturor membrilor. NATO ar mobiliza forţele sale din Europa şi ar trimite ajutor militar şi umanitar Finlandei. De asemenea, alianţa ar impune sancţiuni economice şi diplomatice Rusiei şi ar cere încetarea imediată a ostilităţilor.
• Rusia ar fi izolată pe plan internaţional şi ar fi confruntată cu o rezistenţă puternică din partea Finlandei şi a aliaţilor săi.

Rusia ar risca să intre într-un război costisitor şi nepopular, care i-ar afecta economia şi stabilitatea politică.

Putin ar putea încerca să negocieze o soluţie paşnică cu Finlanda şi cu NATO, oferind concesii teritoriale sau politice. Sau ar putea încerca să continue lupta, sperând să obţină un avantaj strategic sau să provoace o diviziune în cadrul NATO.

Finlanda ar rămâne fermă în apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale fiindcă ar beneficia de sprijinul populaţiei sale, care ar fi dispusă să lupte pentru ţara lor. Conducerea ţării ar cere recunoaşterea internaţională a dreptului său la autoapărare şi ar cere Rusiei să respecte dreptul internaţional şi convenţiile de război.

Statele Unite şi NATO ar continua să susţină Finlanda şi să exercite presiune asupra Rusiei, potrivit The Infrographics Show.