Cum comentează presa internaţională amânarea deciziei privind aderarea României la Schengen

Amânarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, motivată parţial de opoziţia Olandei, ar trebui să îi bucure pe locuitorii acestor ţări, apreciază cotidianul olandez De Volkskrant, argumentând că acest refuz îi va încuraja să lupte şi mai mult împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate.

"Rareori românii şi bulgarii primesc veşti bune, totuşi, la 22 septembrie au primit. Consiliul de miniştii al UE a decis să amâne pe o perioadă nedeterminată decizia privind intrarea României şi Bulgariei în zona Schengen de liberă circulaţie", scrie cotidianul olandez.

Acesta adaugă că nu este prima dată când Haga îşi asumă o misiune ingrată la Bruxelles în locul altor ţări membre, Olanda blocând deja aderarea Serbiei la UE din cauza refuzului Belgradului de a colabora la arestarea criminalilor de război.

"În cazul României şi Bulgariei (...) trebuie intervenit acum ori niciodată. Odată ce cele două state membre, cele mai sărace din UE, vor câştiga bătălia, ele vor înceta să mai asculte Bruxelles-ul", adaugă cotidianul.

"Pentru că aceste ţări vor să meargă înainte nu înseamnă că nu trebuie să fim atenţi la conţinut. Nu putem să închidem ochii cu privire la problemele drogurilor, imigraţiei şi traficului de arme" din aceste ţări, a justificat decizia ţării sale ministrul olandez Gerd Leers, citat de agenţia belgiană Belga.

Aceste declaraţii au fost făcute în urma reuniunii miniştrilor europeni de Interne care au amânat decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, explică postul de radio Voice of America.

Associated Press atrage atenţia că disputa privind Schengen riscă să degenereze. După ce Olanda şi-a anunţat opoziţia faţă de intrarea României şi Bulgariei, România a început să blocheze importurile de flori din această ţară, afirmând că există nereguli în documentele care însoţesc aceste transporturi şi că plantele ar putea conţine o "bacterie periculoasă". Esther de Lange, eurodeputat olandez, a numit această iniţiativă "un şantaj de şcoală veche".

Cotidianul economic Financial Times subliniază că speranţele celor două ţări de a intra în Schengen au fost spulberate, joi, când ţările nordice s-au opus aderării lor din cauza îngrijorărilor privind corupţia.

Cotidianul britanic aminteşte că problema aderării celor două ţări la Schengen a devenit un motiv de dispută în relaţiile dintre statele est-europene - multe dintre ele cu graniţe externe ale UE - şi restul Europei.

"Imaginaţi-vă că aveţi o uşă cu opt dintre cele mai bune lacăte din lume. Dar în faţa acestei uşi stă cineva care lasă pe toată lumea să intre, atunci aveţi o problemă", a declarat ministrul olandez al Imigraţiei.

Potrivit Financial Times, diplomaţii implicaţi în negocieri au declarat că problema ar putea fi discutată de liderii UE la întâlnirea din octombrie. "Este greu să vezi poziţia olandeză, în special, evoluând în săptămânile viitoare", a declarat unul dintre ei. "Acum este improbabil ca România şi Bulgaria să poată adera înaintea următorului raport al Comisiei (Europene) din iulie 2012".

În sprijinul acestei afirmaţii, ministrul olandez al Imigraţiei a declarat că ţara sa se opune introducerii pe agenda summitului UE de la jumătatea lui octombrie a subiectului aderării la Schengen a celor două ţări, deoarece este foarte puţin probabil să se schimbe ceva până atunci, potrivit AFP. "Ar fi nerezonabil să ridicăm această problemă la summit, deoarece nu vedem ce ar putea să se schimbe până în octombrie", a afirmat el.

Postul de radio RFE/RL prezintă, de asemenea, rezultatele discuţiilor privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, citându-l pe Ole Schroeder, secretar de stat în Ministerul german de Interne.

Televiziunea publică finlandeză titrează: "Finlanda blochează demersurile român şi bulgar de aderare la spaţiul Schengen". "Problema a fost discutată în cadrul Marii Comisii a Parlamentului şi al Comitetului guvernamentale pentru Afaceri UE", a declarat ministrul finlandez de Interne Päivi Räsänen pentru YLE. "Iar poziţia noastră privind aderarea lor a fost negativă".

Räsänen a explicat că această decizie a fost generată de slaba dezvoltare a statului de drept în România şi Bulgaria, de situaţia precară a minorităţilor din aceste ţări, a corupţiei guvernamentale şi a crimei organizate. "Ele trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice înainte de a adera, dar nu avem deplină încredere că aceste ţări vor fi capabile să securizeze graniţele externe ale UE, din cauza corupţiei, între altele", a declarat ministrul finlandez.

Comentând această decizie, premierul Jyrki Katainen a negat că Finlanda a zădărnicit în mod deliberat încercările celor două ţări de a adera la Schengen.

La rândul său, ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a afirmat că Olanda şi Finlanda sunt "izolate" în UE din cauza opoziţiei lor faţă de intrarea în spaţiul Schegen a României şi Bulgariei, potrivit site-ului Novinite.com. Parafrazându-l pe ministrul polonez de Interne, Jerzy Miller, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, Ţvetanov a calificat această zi drept "Ziua promisiunilor încălcate".

"Încrederea reciprocă înseamnă şi respectarea promisiunilor. Astăzi această promisiune a fost încălcată", a declarat Miller, citat de publicaţia electronică EUObserver.

Atât Finlanda, cât şi Olanda au afirmat că şi-ar putea revizui poziţia după raportul Comisiei Europene din februarie 2012. "De fapt, România şi Bulgaria au intrat în UE prea devreme, de aceea avem monitorizarea Comisiei şi de aceea vorbim despre extinderea Schengen atât de serios", a declarat ministrul olandez Gerd Leers.