SCENARIU   Cum va decurge campania Ucrainei pentru recuperarea Crimeii în următorii doi ani

Herson şi Melitopol - porţile de intrare către Crimeea 

Ucrainenii au avut motive de sărbătorit după ce au recuperat regiunea Herson în toamna anului 2022. Ei au recuperat regiunea anexată de Rusia în septembrie în ciuda ameninţărilor dictatorului rus Vladimir Putin cu ripostă nucleară.

Rusia a menţinut Herson sub ocupaţie numai şase săptămâni, ca pe 9 noiembrie, generalul rus Serghei Surovikin le-a ordonat militarilor să împacheteze. În numai două zile, nu mai era picior de rus în Herson.

Militarii ruşi s-au retras fără a trage un foc, ba chiar au aruncat în aer podul principal pe care l-au traversat, fiind poate cea mai ruşinoasă retragere din istoria militară a Rusiei.

A fost aruncat în aer şi podul Antonovsky de pe fluviul Nipru, încercând astfel să asigure o separare clară faţă de Ucraina.  

În octombrie 2022, cea mai mare mândrie arhitecturală a epocii putiniste, Podul Kerci ce lega Crimeea de Rusia, care era cel mai lung din Europa, a sărit în aer. Rusia a învinuit imediat Ucraina, acuzând-o de terorism. Podul era esenţial pentru aprovizionarea trupelor ruse din Crimeea din Rusia. 

Potrivit surselor britanice, podul a fost reparat într-un interval mult mai scurt de timp decât era estimat iniţial, asta datorită ordinelor lui Putin către ingineri pentru accelerarea procesului de reconstruire a podului. 

Dar în decembrie 2022, Ucraina a distrus podul de pe râul Molochna pentru a securiza calea spre Melitopol. Melitopol ar putea fi un alt punct strategic pe care ucrainenii să se concentreze în alungarea ruşilor din sudul Ucrainei. Este considerat de ucraineni drept "Poarta de Intrare în Crimeea". 

Ucraina ar urma să recupereze regiunea Zaporojie şi din Hersonul ocupat de ruşi. 

Rapoartele ucrainene arată că Rusia a construit zeci de fortificaţii şi a  amplasat bariere anti-tanc, structuri piramidale din beton şi mine anti-personal în Zaporojie, Doneţk şi Lugansk la est de Nipru.

Toate astea indică faptul că Rusia se pregăteşte, mai degrabă, pentru apărare decât pentru vreo altă operaţiune ofensivă. 

The Infographics Show citează rapoartele Agenţiei Britanice de Informaţii că fortificaţiile de la est de Nipru nu sunt însă suficient de întărite pentru a reţine armata ucraineană. Arată mai degrabă a fortificaţii militare tradiţionale de Al Doilea Război Mondial. 

Deşi Putin intenţionează să mobilizeze aproximativ 300.000 - 500.000 de soldaţi, majoritatea nu dispun de echipamente corespunzătoare, fie sunt indisciplinaţi, ori ajung  să dezerteze. 

Ucraina beneficiază de sprijinul NATO, primind informaţii, tehnologie radar cu care poate monitoriza punctele slabe şi de a anticipa strategiile Rusiei.

De asemenea, Ucraina va fi aprovizionată în viitorul apropiat cu tancuri Leopard de la polonezi şi Challenger de la britanici şi alte vehicule blindate de fabricaţie franceză precum AMX-10 RC, sistemele Patriot din Polonia, poate în curând aeronave F-16 de la Ţările de Jos. Statele Unite încă ezită să trimită tancuri Abrams şi aeronave F-16, deşi este foarte probabil să o facă în 2024.

Singurul punct forte al Rusiei, transmite The Infographics Show, îl reprezintă hackerii care continuă să atace sistemele informatice ale Ucrainei şi Occidentului, încercând să fure informaţii secrete despre punctele slabe ale Ucrainei.

Rusia recurge apoi la teroare, bombardând ţinte civile şi infrastructura ucraineană. Între timp, rămâne activă în Bakhmut, vital pentru provizii,  unde a înregistrat o victorie cu succes, însă ar putea pierde oraşul pe măsură ce gerul şi viscolul fac ravagii, iar dronele şi artileria ucraineană furnizată de NATO distrug liniile de aprovizionare şi depozitele de combustibili ale Rusiei. 

Crimeea - mărul discordiei 

De la anexarea sa ilegală din 2014, Crimeea nu a fost doar sursa de conflict, ci şi teritoriu crucial pentru Federaţia Rusă.

Sunt multe motive pentru care Putin nu va ceda uşor această peninsulă. Prin controlarea Crimeii şi construirea podului Kerci, noua infrastructură rusească din peninsulă este conectată de Rusia, fiind rută de aprovizionare vitală pentru trupele ruse amplasate din 2014. 

A fost, de asemenea, un punct de pornire a invadării restului Ucrainei ce era plănuită de mulţi ani. 

Cât timp Rusia va controla Crimeea, va putea aduce întăriri şi îşi va putea aproviziona uşor trupele pentru viitoare campanii de ofensivă în Ucraina. Fără Crimeea, Rusia şi-ar putea pierde uşor abilitatea de a transporta tancuri, rachete şi trupe pe frontul ucrainean.

Pierderea Crimeii ar însemna pierderea războiului în Ucraina de către Rusia, şi de asemenea, va fi o mare pierdere politică pentru regimul putinist de la Kremlin. Putin şi-ar putea pierde puterea. 

Sevastopolul, cel mai mare oraş din peninsulă, reprezintă un punct crucial pentru flota rusească din Marea Neagră ca să impună blocadă Ucrainei şi ca să taie rutele de aprovizionare. 

Crimeea îi permite Rusiei să transporte mărfuri către Africa şi Orientul Mijlociu, ceea ce îi conferă monopol naval şi comercial. Fără Crimeea, susţine The Infographics Show, Rusia ar pierde nu doar controlul Mării Negre, ci şi rute comerciale vitale pentru supravieţuirea economiei ruse. 

Tot prin controlarea Crimeii din 2014, comerţul naval dintre Europa şi Ucraina a fost perturbat, iar influenţa occidentală în rândul ruşilor a fost diminuată pe plan informaţional şi cultural. 

Înainte de anexare, Europa era aprovizionată cu resurse vitale de către Ucraina prin Crimeea. Prin anexarea Crimeii, Putin obliga Europa să cumpere doar de la Rusia sau deloc. 

Orice afacere care obţinea petrol şi gaze din Crimeea a fost afectată, ajungând să plătească Rusiei pentru petrolul ce-i aparţinea de fapt Ucrainei. 

Cum ar putea Ucraina să recupereze Crimeea? 

Înarmarea Ucrainei cu artilerie de rază lungă, tancuri moderne şi aeronave de generaţia a patra ar spori şansele acesteia în recuperarea teritoriului pierdut în 2014. Odată Melitopol capturat, Ucraina va avea cale deschisă spre Crimeea. 

Ucrainenii vor avea, desigur, de înfruntat fortificaţiile şi întăririle ruseşti dintr-o fâşie de pământ de doar cinci mile lăţime.

Dar ucrainenii ar putea debarca în Crimeea prin paraşutarea trupelor sau folosirea bărcilor şi vehiculelor amfibie. Va fi o debarcare costisitoare şi sângeroasă cum nu s-a mai văzut de la debarcarea în Normandia din 1944, dar se va încheia cu victoria Ucrainei. 

Ucraina încă nu deţine vehicule amfibie şi nici nu are încă capacitate aeriană pentru o debarcare a trupelor în Crimeea.

O modalitate ar fi să întrerupă orice rută de aprovizionare a trupelor ruseşti din Crimeea prin detonarea podurilor, aşa cum s-a întâmplat cu podul Kerci, urmată de securizarea imediată a porturilor, în concomitent cu bombardamente lansate de artileria occidentală de rază lungă.  

Poziţia Rusiei va fi slăbită pe plan logistic. 

Cu aeronavele F-16 de fabricaţie americană, piloţii ucraineni vor lovi toate bazele militare ruseşti din peninsulă, dar şi din perimetrul vestic al Rusiei, iar tancurile germane Leopard, tancurile britanice Challenger şi tancurile americane M1 Abrams vor zdrobi tancurile ruseşti, acompaniate de militarii ucraineni dotaţi cu rachetele portabile anti-tanc Javelin. 

Dronele americane şi cele turceşti, utilizate de ucraineni, vor avaria sau distruge navele ruseşti din Marea Neagră. 

Trupele ruseşti vor fugi de spaimă din peninsula Crimeea, din calea tancurilor moderne ce vor năvăli şi vor înainta până la Sevastopol, cu sprijin aerian al aeronavelor şi al artileriei de fabricaţie occidentală. 

Aeronavele F-16, cu suportul militarilor ucraineni echipaţi cu tunuri anti-aeriene Stinger, vor doborî orice aeronavă rusească Su-30. 

Rachetele Patriot vor intercepta orice rachetă rusească.

O problemă majoră o vor reprezenta rachetele hipersonice ale Rusiei ce sunt greu de interceptat. Însă Rusia are stocuri limitare şi capacitatea de producţie a rachetelor hipersonice a fost încetinită ca urmare a sancţiunilor occidentale. 

În cele din urmă, trupele ruse se vor preda sau se vor retrage din Crimeea, iar Ucraina va dobândi controlul deplin în doi ani, până în 2024 sau în 2025. 

Care vor fi consecinţele recuperării Crimeii? 

Prin recuperarea Crimeii, Ucraina şi-ar recupera resursele, porturile şi teritoriul, toate acestea esenţiale pentru dezvoltarea sa economică. 

Toate beneficiile Rusiei s-ar duce către Ucraina. 

Ironic, Ucraina ar putea utiliza şi portul Sevastopol, aeroporturile, podurile şi căile ferate construite de ruşi, rezultând un boom economic necesar pentru reconstrucţia ţării de după război.

Putin va fi aruncat pe fereastra istoriei dacă pierde peninsula, fiind făgăduinţa sa către poporul său că poate reclădi Imperiul Rus sau Uniunea Sovietică. 

Ruşii de rând vor realiza că Putin nu este atât de puternic precum îl înfăţişează propaganda televizată rusească.  

Dictatorul rus ar putea avea de înfruntat chiar o lovitură militară de stat, o revoluţie populară cum nu s-a mai văzut de la revoluţia anticomunistă din România în 1989 sau o tentativă de asasinare a serviciilor secrete. 

Potrivit The Infographics Show, există pericolul ca Putin să folosească atunci arme nucleare tactice dacă va pierde Crimeea, citându-l pe dictatorul rus când a declarat că va face apel la forţe nucleare dacă este întrecută linia roşie. Linia roşie este Crimeea. 

O rachetă nucleară tactică rusească poate rade orice pe o rază 300 metri. O rachetă nucleară tactică de o kilotonă, cu o rază de explozie de o treime dintr-o milă, poate rade aerodromuri, baze militare şi oraşe de pe suprafaţa pământului. 

În încheiere, The Infographics Show susţine că nu există nicio îndoială că Ucraina ar putea recupera peninsula Crimeii cu ajutorul Occidentului, dar avertizează că dacă Putin se va simţi ca un animal încolţit, ar putea recurge la idei nebuneşti precum folosirea armelor nucleare, ceea ce ar însemna automat escaladarea şi răspândirea conflictului dincolo de graniţele Ucrainei. 

Iar Joe Biden şi alţi oficiali europeni au avertizat că orice folosire a armelor nucleare de către Rusia va duce la implicarea NATO într-un conflict la scară largă cu Rusia. Asta se va întâmpla dacă serviciile secrete, oligarhii şi elitele militare nu-l vor împiedica pe Putin la timp şi vor pune la cale răsturnarea sa de la putere pentru a asigura o tranziţie paşnică a puterii către un succesor, unul care să încerce  să facă reforme democratice ca să reconstruiască economia prin împăcarea cu Occidentul (iar Alexei Navalnîi ar putea fi folosit ca o soluţie salvatoare).

Ori serviciile ruseşti vor prefera să impună un alt dictator care să reclădească Rusia pe plan militar şi economic pentru continuarea ostilităţilor cu Ucraina, dar la scară limitată şi într-un ritm mai lent, ceea ce ar însemna încă câteva decenii de conflict. 

Oricum ar fi, Federaţia Rusă are nevoie rapid de un nou lider puternic care să o menţină unită şi stabilă în perioada post-război, ori o  dizolvare în stilul URSS din 1991 ar putea duce la turbulenţe, anarhie şi conflicte în interiorul Rusiei din cauza multor populaţii etnice ce ar putea să-şi dorească separarea şi autonomia. 

Situaţia geopolitică ar deveni şi mai tensionată dacă armele nucleare ale fostei Federaţii Ruse ar ajunge pe mâna unor republici separatiste ca Cecenia condusă  de Ramzan Kadîrov.

Nişte terorişti musulmani cu arme nucleare la îndemână ar însemna un nou coşmar pentru Occident pe termen lung.