Curtea de Apel din Paris refuză predarea lui Paul al României pe motive de procedură

În urmă cu o săptămână, un tribunal francez a amânat pentru 29 noiembrie, decizia privind trimiterea în ţară a controversatului membru al fostei familii regale a României pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea pentru o serie de escrocherii imobiliare, scrie AFP.

Curtea de Apel de la Paris ar fi trebuit să se pronunţe miercuri în cazul lui Paul Philip Al Romaniei, cunoscut sub numele de Paul al României.

Paul a fost găsit vinovat că a colaborat cu alţi complici pentru a recupera proprietăţi pe care le considera a fi ale sale în calitate de moştenitor al penultimului rege al României, Carol al II-lea (1930-40).

Acum în vârstă de 75 de ani, el este ţinta unui mandat european de arestare emis în decembrie 2020, după ce un tribunal român l-a condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate la o infracţiune.

„Prinţul” se numără printre cele 18 persoane condamnate pentru aceste scheme - despre care se crede că au costat statul român 145 de milioane de euro (159 de milioane de dolari). Printre aceştia se numără şi oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Beny Steinmetz.

„Nu am făcut nimic ilegal sau greşit, am încredere că Franţa mă va scoate din acest coşmar”, a declarat Paul în faţa unei curţi de apel la 4 octombrie.

Paul însuşi - care are cetăţenie britanică, franceză şi română - s-a întors să locuiască în ţară în anii 1990.

Unchiul său Regele Mihai, ultimul rege al României, nu l-a recunoscut ca făcând parte din familia regală şi a murit în 2017.

Paul susţine acum că încercările sale de a-şi revendica moştenirea regală de proprietăţi, terenuri şi opere de artă clasice reprezintă adevăratul motiv al urmăririi sale penale.

Avocatul său, Laurent Pasquet-Marinacce, a declarat în faţa instanţei că acţiunea în justiţie este „imposibil de separat de ceea ce (Paul) reprezintă pentru statul român, în lumina istoriei sale”.

Pasquet-Marinacce a subliniat decizia Interpolului din 30 martie de a retrage o notificare de căutare împotriva lui Steinmetz în acelaşi caz din cauza unor „preocupări politice serioase”.

„Faptele care l-au făcut pe (Paul) să fie condamnat sunt direct legate de statutul de moştenitor regal pe care îl revendică”, a adăugat avocatul.

Curtea de apel în materie de extrădare de la Paris a cerut în trei rânduri, ultima dată în octombrie, detalii suplimentare din partea instanţelor româneşti pentru a-şi ajuta activitatea.

„Cu cât ne adâncim mai mult în această audiere, cu atât mai numeroase şi mai evidente devin contradicţiile autorităţilor”, a declarat Pasquet-Marinacce, care a cerut instanţei să respingă cererea României.

El a pus sub semnul întrebării condamnarea lui Paul în România şi dacă drepturile clientului său vor fi respectate dacă va fi returnat acolo.

Paul a lansat, de asemenea, o acţiune în justiţie pentru a recupera tablourile scoase din România de unchiul său Mihai I în 1947, inclusiv două lucrări ale maestrului renascentist El Greco.