Prima pagină » Știri externe » Curtea Penală Internaţională investighează atacurile cibernetice ruseşti din Ucraina ca posible crime de război

Curtea Penală Internaţională investighează atacurile cibernetice ruseşti din Ucraina ca posible crime de război

Procurorii de la Curtea Penală Internaţională investighează presupusele atacuri cibernetice ruseşti asupra infrastructurii civile ucrainene ca posibile crime de război, potrivit unor declaraţii date în exclusivitate de patru surse pentru Reuters.
Curtea Penală Internaţională investighează atacurile cibernetice ruseşti din Ucraina ca posible crime de război

Acest lucru constituie prima confirmare a faptului că atacurile în spaţiul cibernetic sunt investigate de procurorii internaţionali, iar în cazul unor dovezi suficiente, acestea ar putea duce la mandate de arestare.

Potrivit agenţiei Reuters, ancheta se concentrează pe atacurile asupra infrastructurii care au pus în pericol vieţi prin întreruperea alimentării cu energie electrică şi apă, prin întreruperea conexiunilor cu echipele de intervenţie în caz de urgenţă sau prin scoaterea din funcţiune a serviciilor de date mobile care transmit avertismente de raid aerian, a declarat un oficial.

Alte două surse apropiate procuraturii Curţii Penale Internaţionale au confirmat că se investighează atacurile cibernetice din Ucraina şi au declarat pentru Reuters că aceste cercetări ar putea merge inclusiv până în 2015, anul ulterior anexării ilegale a Peninsulei Crimeea la Rusia.

Moscova a negat acuzaţiile referitoare la comiterea unor atacuri cibernetice, iar oficialii ruşi au calificat aceste acuzaţii drept încercări de a incita sentimente antiruseşti.

În acest an, Curtea Penală Internaţională a emis patru mandate de arestare împotriva unor suspecţi ruşi de rang înalt. Printre aceştia se numără preşedintele Vladimir Putin, suspectat de crimă de război pentru deportarea copiilor ucraineni în Rusia.

Cu toate acestea, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat în luna martie că Rusia nu este parte la Statutul de la Roma şi că, prin urmare, Moscova nu recunoaşte mandatele emise.