Curtea Supremă a SUA analizează discriminarea pozitivă la universitate

În dosarul "fără îndoială cel mai marcant" în acest stadiu aflat pe rolul Înaltei Curţi, potrivit Institutului de Informare Judiciară (LII), "înţelepţii" vor analiza cazul lui Abigail Fisher, care are toate şansele să stabilească jurisprudenţă în toate universităţile din ţară.

În 2008, această studentă albă a candidat la Universitatea publică din Texas, la Austin, în sudul Statelor Unite, dar accesul i-a fost refuzat. Ea acuză Universitatea de discriminare pe baza culorii pielii, apreciind că este vorba despre o încălcare a drepturilor sale constituţionale.

"Am fost învăţată de când eram mică faptul că orice fel de discriminare este rea", subliniază ea într-un interviu postat pe YouTube.

Tânăra nu făcea parte dintre cei mai buni 10% liceeni din stat, care sunt înscrişi în mod automat la universitatea publică şi care constituie majoritatea studenţilor. Dintre ceilalţi candidaţi, unii au fost acceptaţi pe baza "preferinţei rasiale, în calitate de (membri ai unor) minorităţi subreprezentate", în pofida rezultatelor şcolare mai slabe decât ale sale, argumentează ea în recursul depus la Curtea Supremă.

Abigail Fisher, care până la urmă şi-a efectuat studiile în statul vecin Louisiana şi a obţinut anul acesta o diplomă de analist financiar, a dus dosarul în faţa celei mai importante jurisdicţii din ţară, după ce a pierdut în faţa instanţelor inferioare.

Este pentru prima dată când Curtea Supremă analizează această problemă, după o hotărâre pe care a pronunţat-o în 2003, potrivit căreia introducerea unor "cote" rasiale nu încalcă Constituţia.

La peste 60 de ani după ce a fost obligată de Înalta Curte să înscrie prima persoană de culoare la Facultatea sa de Drept, Universitatea din Texas îndeamnă această instanţă să nu revină asupra acestei hotărâri şi să confirme, aşa cum a afirmat în 1978 şi cum a reafirmat în 2003, că "diversitatea rasială este un obiectiv legitim" în cadrul educaţiei superioare, a declarat profesorul de drept David Cole.

Statul Texas a obţinut o susţinere puternică, beneficiind de peste 70 de moţiuni din partea unor universităţi, organizaţii de apărare a drepturilor omului şi întreprinderi, plus ale Guvernului, care atestă impactul larg pe care îl va avea cu siguranţă hotărârea Înaltei Curţi, "dincolo de cei 50.000 de studenţi ai Universităţii Texas", a declarat avocata constituţionalistă Lisa Blatt.

"Există numeroase motive de îngrijorare", a declarat Alan Morrison, profesor la George Washington University, în opinia căruia hotărârea "crucială" a Curţii va avea consecinţe în toate universităţile americane, atât publice, cât şi private.

Începând din 2003, componenţa Înaltei Curţi s-a schimbat şi "nu a înclinat niciodată atât de mult în favoarea conservatorilor", care se opun în mod tradiţional discriminării pozitive, a subliniat Louis Seidman, profesor la Georgetown Law Center.

În plus, judecătoarea progresistă Elena Kagan s-a recuzat, după ce a abordat problema în cursul precedentului său post, în serviciul Guvernului Obama, favorabil anumitor cote rasiale. Astfel, decizia va fi luată de către opt judecători, în loc de nouă.

Înalta Curte va prezenta decizia pe care o va lua în 2013, după alegerile pezidenţiale, în contextul în care adversarul lui Barack Obama, republicanul Mitt Romney, a declarat că se opune introducerii unor cote în cadrul instituţiilor publice.