„Dacă vreţi să vă protejăm de monstru, de ce îl hrăniţi?”. Gazoductul care agită apele între Statele Unite şi Europa

Cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unei vizite la Casa Albă în anul 2018, a decis împreună cu oficialii germani să evite subiectul gazoductului Nord Stream 2 pe parcursul discuţiilor. Proiectul gazoductului germano-rus este un motiv de dispută între Germania şi Statele Unite, care consideră că cea mai mare economie din Europa va deveni dependentă de Rusia în domeniul energetic.

Conform declaraţiilor oficialilor prezenţi la întâlnirea de la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump a deschis direct discuţia: „Angela, trebuie să încetezi achiziţia de gaz de la Putin”. Donald Trump i-a propus în acel moment cancelarului german să cumpere gaz natural din Statele Unite, în loc să creeze legături mai strânse cu Rusia.

Un an mai târziu, construcţia gazoductului din Marea Baltică, finanţată de mai multe companii vestice şi PAO Gazprom (compania energetică de stat din Rusia), continuă. Disputa provocată de gazoduct este cel mai bun exemplu al modului în care Rusia, înstrăinată de puterile occidentale, provoacă neînţelegeri între Statele Unite şi aliaţii apropiaţi.

Administraţia preşedintelui Donald Trump susţine că proiectul gazoductului este în avantajul Rusiei, aflată încă sub o serie de sancţiuni impuse de Statele Unite în urma anexării Crimeei, în anul 2014.

„Dacă permitem construirea gazoductului Nord Stream 2, vom permite creşterea dependenţei Europei de Rusia”, a declarat Richard Grenell, ambasadorul Statelor Unite în Germania şi consilier al preşedintelui Donald Trump.

Administraţia de la Berlin consideră că gazoductul va îmbunătăţi securitatea energetică a continentului. Compania Gazprom operează deja mai multe gazoducte care ajung în Europa prin Ucraina.

„O moleculă de gaz rusă rămâne o moleculă de gaz rusă, chiar dacă vine din Ucraina sau de sub Marea Baltică”, a declarat Angela Merkel luna trecută, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, la care a participat şi vicepreşedintele american Mike Pence.

Washington-ul se pregăteşte de impunerea de sancţiuni

După mai mulţi ani de eforturi diplomatice din partea Statelor Unite, menite să stopeze proiectul, Administraţia de la Washington se pregăteşte să impună sancţiuni împotriva gazoductului. Un oficial de securitate din Administraţia lui Donald Trump, a transmis că preşedintele vede Nord Stream 2 ca fiind incompatibil cu scutul militar pe care Statele Unite îl menţin asupra Europei. „Dacă vreţi să vă protejăm de monstru, de ce îl hrăniţi?”, a declarat oficialul.

Oficialii germani au declarat în mai multe rânduri că Germania ar trata sancţiunile drept o agresiune asupra unui membru NATO. Cel mai probabil, această acţiune ar amplifica ruptura creată între Statele Unite şi Germania, după retragerea SUA din Acordul Nuclear cu Iran, creşterea taxelor vamale şi cerinţa de creştere a cheltuielilor militare în cadrul NATO.

„Sancţiunile împotriva gazoductului ar însemna o confruntare nu doar cu Germania, ci cu Europa. Vom face tot posibilul să ducem la bun sfârşit construirea gazoductului”, a declarat un oficial german.

Mai mulţi oficiali americani au transmis că sancţiunile împotriva gazoductului ar fi un amendament la sancţiunile impuse împotriva Administraţiei de la Moscova şi ar viza investitorii şi companiile implicate în proiect.

Pe de altă parte, oficialii ruşi i-au transmis cancelarului german că sancţiunile impuse de Statele Unite ar determina Gazprom să excludă companiile occidentale şi să construiască gazoductul pe cont propriu. Reprezentanţii Gazprom au anunţat că partea cea mai complexă a proiectului a fost finalizată. Orice intervenţie ar provoca întârzierea proiectului şi ar creşte costurile, dar compania rusă este capabilă să termine proiectul. În eventualitatea retragerii investitorilor occidentali, proiectul ar fi preluat de banci ruse şi cel mai probabil s-ar apela la finanţare chineză, a transmis un purtător de cuvânt al companiei Gazprom.

Statele Unite sunt la curent cu acest plan, au transmis oficialii americani, care critică posibilitatea ca Nord Stream 2 să devină un proiect în totalitate rus. Susţinerea oferită de Angela Merkel faţă de acest proiect a ridicat semne de întrebare atât în rândul oficialilor americani, cât şi a liderilor europeni, care critică Nord Stream 2.

Cum a început proiectul

Proiectul Nord Stream 2 a fost precedat de Nord Stream, construit sub conducerea fostului cancelar german Gerhard Schröder, prieten apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Implicarea cancelarului Angela Merkel a adus critici deoarece este considerată un inamic al preşedintelui Putin.

La puţin timp de la preluarea mandatului, în anul 2005, Merkel a declarat despre Putin că este „atât de avid după putere” în domeniul energetic, încât dacă rezerva de gaz s-ar diminua, Vladimir Putin i-ar lăsa pe cetăţenii ruşi să îngheţe, decât să oprească exporturile spre Europa. De asemenea, în urma anexării Crimeei, Angela Merkel a susţinut impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei.

Angela Merkel vede gazoductul drept un interes pe termen lung al Germaniei, a declarat un consilier al cancelarului. În anul 2011, după incidentul din Japonia, de la centrala nucleară Fukushima, Merkel a accelerat încheierea proiectelor nucleare ale Germaniei. Guvernul său a stabilit anul 2038 drept termen limită pentru scoaterea din funcţiune a centralelor energetice bazate pe cărbune.

Industria Germaniei nu se poate baza doar pe energie regenerabilă, motiv pentru care gazul natural va juca un rol din ce în ce mai important în domeniul energetic. Germania este unul dintre cei mai importanţi importatori de gaz natural din lume, conform datelor furnizate de Guvern.

Cancelarul german a recunoscut în mod public problema luna trecută, în timpul unei vizite în Japonia: „Vrem să renunţăm la cărbune până în anul 2038. Avem nevoie de mai mult gaz”. Pentru Germania, gazul provenit din Rusia vine şi cu un avantaj financiar, fiind cu aproximativ 20% mai ieftin decât gazul natural lichefiat provenit din Statele Unite.

Nord Stream 2 ar dubla capacitatea anuală de gaz livrat, până la 110 miliarde de metri cubi. Gazprom acoperă aproximativ jumătate din costul total al proiectului, care este de 9,5 milioane de euro, restul fiind împărţit de companiile europene Engie SA, OMV AG, Royal Dutch Shell PLC, Uniper SE şi Wintershall AG.

Proiectul primului gazoduct, Nord Stream, a luat naştere în anul 2005, având o valoare estimată la 7 miliarde de dolari. Gazoductul a fost construit în urma unei înţelegeri între Vladimir Putin şi Gerhard Schröder. În luna decembrie, postul de cancelar al Germaniei a fost preluat de Angela Merkel, iar Gerhard Schröder a devenit preşedinte al grupului de investitori ai companiei care opera construirea Nord Stream.

Pe parcursul celor 13 ani petrecuţi în funcţia de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a fost evazivă în ceea ce priveşte motivul pentru care a susţinut construirea gazoductului. Explicaţiile oferite au variat, de la faptul că trebuie să raspundă cerinţelor partenerilor de coaliţie sau a cerinţelor industriei, a declarat un fost consilier al preşedintelui american Barack Obama, care a fost de asemenea un critic al proiectului. „De fiecare dată când Obama o confrunta pe acest subiect, dădea un răspuns diferit, depindea de momentul zilei”.

În luna februarie, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, Angela Merkel a apărat proiectul Nord Stream 2, menţionând că Germania a importat gaz natural din Rusia de la finalul Războiului Rece şi că Administraţia de la Kremlin va rămâne un partener în acest domeniu.

SUA sunt determinate să convingă Europa să cumpere gaz american

Oficialii americani susţin că Administraţia de la Washington este determinată să convingă Europa să cumpere gaz american, motivul principal invocat fiind acela că nu este de dorit creşterea influenţei Rusiei pe continent. Aproximativ 40% din gazul natural importat în Uniunea Europeană provine din Rusia, conform rapoartelor publicate de Blocul comunitar în anul 2016. Nord Stream 2 ar urma să crească considerabil acest volum. Administraţia de la Moscova lucrează de asemenea la proiectul TurkStream, un gazoduct care ar urma să livreze gaz spre Europa prin Turcia.

O altă îngrijorare ridicată de Nord Stream 2 este faptul că Ucraina nu va mai putea profita de pe urma taxelor de trecere a gazului rus pe teritoriul său, taxe care au reprezentat în anul 2017 aproximativ 2% din PIB pentru Ucraina.

„Nu considerăm că este nevoie de acest gazoduct. Rusia îl va folosi drept avantaj împotriva Europei”, a declarat Dan Brouillette, secretarul american pentru Energie.

Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi critic al proiectului, a declarat că nu poate recunoaşte raţionamentul economic pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream.

Îngrijorările Administraţiei de la Washington sunt împărţite de majoritatea puterilor europene. Polonia se opune proiectului deoarece consideră că va face ţara mai vulnerabilă în faţa presiunilor politice ale Rusiei. Radoslaw Sikorski, fost ministru de Externe al Poloniei, a declarat că acest proiect poate fi comparat cu pactul Molotov-Ribbentrop, semnat între Adolf Hitler şi Iosif Vissarionovici Stalin pentru a „dezmembra” Polonia.

În luna iulie 2016, relaţiile dintre Germania şi Polonia au devenit atât de deteriorate, încât Angela Merkel l-a invitat în secret pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernare din Polonia, în Berlin, pentru discuţii de reconciliere. În cadrul întâlnirii, Angela Merkel i-a transmis că nu poate opri construirea Nord Stream 2 deoarece este un proiect privat.

Ulterior, în cadrul conversaţiei, Merkel a schimbat tactica, criticând creşterea influenţei Chinei în Europa de Est, lucru din care delegaţia Poloniei a înţeles că va reconsidera proiectul Nord Stream 2, dacă Polonia va împiedica influenţa Chinei în regiune. De asemenea, Merkel l-a determinat pe Jaroslaw Kaczynski să formeze o relaţie apropiată cu Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, care susţine îmbunătăţirea relaţiilor cu China şi Rusia.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german a negat aceste „oferte tranzacţionale”, menţionând că Merkel doar şi-a manifestat îngrijorarea în ceea ce priveşte extinderea influenţei Chinei, contrar intereselor Uniunii Europene.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a luat în considerare în luna februarie preluarea proiectului Nord Stream 2 de către Uniunea Europeană, lucru care ar fi dus la pierderea controlului deţinut de Germania. În urma unei dicuţii telefonice cu Angela Merkel, Emmanuel Macron a renunţat la acest plan, au transmis oficialii francezi. 

Angela Merkel a purtat discuţii telefonice cu mai mulţi lideri europeni, critici ai gazoductului. Prim-ministrul României s-a simţit presat de convorbirea cu cancelarul german, astfel că unul dintre adjuncţii săi l-a contactat pe Rick Perry, secretar american pentru Energie, pentru a se plânge de comportamentul Angelei Merkel. Un purtător de cuvânt al cancelarului a confirmat convorbirea, dar nu a oferi detalii despre conţinut.

Ofensiva lansată de Angela Merkel a avut succes. Guvernele Uniunii Europene au decis că gazoductul va rămâne gestionat de Germania.

În data de 21 februarie, în urma unei întâlniri cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, Donald Trump a declarat că va impune sancţiuni împotriva gazoductului dacă Germania va continua proiectul.

Mai mulţi oficiali germani consideră că Administraţia preşedintelui Donald Trump critică mult prea dur gazoductul Nord Stream 2.