Dalai Lama sărbătoreşte, marţi, a 75-a aniversare - GALERIE FOTO

Pe o ploaie torenţială, liderul budist s-a adresat mulţimii de circa 5.000 de credincioşi adunată în templul său de la McLeod Ganj - reşedinţa lui şi a guvernului tibetan în exil -, situat mai sus de oraşul Dharamsala, în Himalaya (nordul Indiei).

Fără a renunţa la eternul lui zâmbet, Dalai Lama s-a aşezat în centrul unei scene, în faţa publicului format din adulţi, elevi, dar şi turişti străini.

"Când privesc aceste fotografii şi mă gândesc la drumul parcurs, am certitudinea că existenţa mea nu a fost în van", şi-a început acesta discursul, privind portretele lui din diferite epoci.

Într-un scurt discurs, el a deplâns soarta tibetanilor din Tibet care nu sunt autorizaţi să sărbătorească aniversarea sa din cauza opresiunii chineze.

Intervievat de presă, la Beijing, cu privire la această aniversare, Qin Gang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, a răspuns: "Nu există decât două date importante de care îmi amintesc, prima este 28 martie 1951, ziua eliberării paşnice a Tibetului, a doua, 23 mai 1959, ziua în care Tibetul a aplicat reformele democratice şi un milion de şerbi tibetani au fost eliberaţi".

Adulat de poporul său, un simbol în Occident, Dalai Lama, care a părăsit Tibetul în 1959, după eşecul revoltei anti-chineze, este detestat de regimul de la Beijing, care vede în el un separatist periculos.

Laureatul premiului Nobel pentru pace din 1989, propăvăduitor al non-violenţei, Dalai Lama promovează o strategie conciliantă faţă de China, o "cale de mijloc", el recomandând o simplă "autonomie culturală" a Tibetului.

Subliniind că budismul i-a permis să-şi găsească fericirea în împrejurări vitrege, el a făcut apel la publicul său să dea dovadă de înţelegere, încheindu-şi discursul cu câteva sfaturi pragmatice.

"Atenţie la vreme. Să nu răciţi", a spus liderul religios.

Primit de şefi de stat şi de vedete din lumea întreagă - spre marele regret al regimului de la Beijing -, omul cu tunică galbenă şi cu râs comunicativ continuă să întruchipeze speranţele a şase milioane de tibetani.

Şi în ciuda eşecului deschis al strategiei sale faţă de China, s-a impus ca un fin diplomat, călător neobosit şi a reprezentat cauza tibetană deşi are o vârstă înaintată şi probleme de sănătate.

El a fost pentru scurt timp spitalizat în 2009, pentru o afecţiune la un nerv al braţului. A fost, de asemenea, operat la vezica biliară, în octombrie 2008, la New Delhi.

"Când nu va mai fi printre noi, va fi diferit", a declarat pentru AFP Tsewang Rigzin, preşedinte al Congresului tineretului tibetan, care crede că generaţia lui Dalai Lama este prea conciliantă în ceea ce priveşte regimul chinez. "Trebuie să ne pregătim pentru acea zi şi asta înseamnă că trebuie să avem un guvern în exil puternic şi un bun sistem de educaţie pentru tineret", a spus acesta.

De cealaltă parte, premierul guvernului tibetan în exil, Samdhong Rinpoche, i-a cerut lui Dalai Lama să-şi menajeze forţele.

China a indicat recent că va da dovadă de fermitate în alegerea succesorului acestuia.

În mod tradiţional, căutarea liderului spiritual este efectuată de călugării cu poziţia cea mai înaltă în ierarhie, dar regimul comunist îşi rezervă dreptul să intervină, citând un precedent istoric din timpul imperiului.

China, care a preluat controlul Tibetului în 1950, a emis recent un edict prin care guvernul comunist poate interveni înainte de luarea deciziilor cu privire la succesorul lui Dalai Lama.

În 1995, regimul chinez a arestat un băieţel de 6 ani pe care Dalai Lama l-a ales ca viitor Panchen Lama, al doilea personaj în ierarhia budistă tibetană. China şi-a desemnat apoi propriul candidat, supus guvernului de atunci de la Beijing.