În aproape toate ţările bogate, numărul grevelor pare să se fi redus în ultima vreme. În Marea Britanie, spre exemplu, numărul zilelor în care a fost grevă a scăzut în 2009 comparativ cu anul 2007. În Polonia, doar 13.000 de angajaţi au participat la greve în 2009, faţă de 209.000 în 2008. Cu toate acestea, în Polonia, răbdarea angajaţilor s-ar putea să se apropie de sfârşit, dat fiind că sindicatele vor să renunţe la „poziţia pasivă” acceptată în timpul recesiunii şi doresc să fie recompensate, explică analistul Jan Czarzasty.
Irlanda a fost recompensată pentru disciplina sa prin reducerea costurilor împrumuturilor, însă în alte economii europene, abnegaţia nu este atât de evidentă. Uniunea Europeană şi negociatorii FMI au trimis reprezentanţi la Atena săptămâna aceasta pentru găsirea unei soluţii la criza din Grecia, dat fiind că principala centrală sindicală cere anularea tuturor măsurilor de austeritate.
Şi în România, sindicatele s-au mobilizat împotriva reducerilor bugetare stabilite în cadrul acordurilor încheiate cu UE şi FMI. Bugetarii din Portugalia au organizat o grevă de 24 de ore în martie în semn de protest faţă de îngheţarea salariilor.
Modul în care Guvernele vor reuşi să restructureze sectoarele publice fără a declanşa crize profunde va depinde de factori precum încrederea în sistemul politic. Ken Georgetti, liderul Congresului Laburist Canadian, afirmă că membrii sindicatului se tem mai mult de „atacuri” care ar afecta pensiile mai degrabă decât salariile.
Paradoxal, în ţări unde sectorul bugetar este extins şi disfuncţional, reducerile ar putea fi cel mai dificil de operat pentru că angajaţii au un sentiment de merit şi apartenenţă la sistem, notează The Economist.