Invazia Rusiei în Ucraina anul trecut a împins Suedia, Finlanda şi Danemarca să semneze acorduri de apărare cu SUA în ultimele zile, o modalitate de a aprofunda legăturile de securitate cu principala forţă militară a lumii.
„Transmitem un semnal clar că Danemarca, împreună cu SUA, îşi asumă o responsabilitate şi mai mare pentru securitatea daneză, iar acest lucru este absolut necesar„, a declarat marţi Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, informează Financial Times.
„Scopul este: trebuie să asigurăm pacea nu doar acum, ci şi pentru generaţiile care vin după noi„.
Din anii ’50, Danemarca a avut o politică strictă de a nu permite prezenţa trupelor străine sau a armelor nucleare pe teritoriul ţării. Armele nucleare nu vor fi amplasate în Danemarca în cadrul noului acord pe 10 ani, dar trupele americane vor fi autorizate în trei baze aeriene daneze, unde – aşa cum se obişnuieşte în cadrul unor astfel de acorduri – vor fi supuse legislaţiei americane.
Toate celelalte şapte ţări nordice şi baltice au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării, pe lângă apartenenţa lor la NATO sau, în cazul Suediei, la cererea sa în curs de aderare la alianţa de apărare Nord-Atlantică.
Ţările nordice şi baltice au devenit un obiectiv militar şi diplomatic cheie al Occidentului după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Adăugarea Finlandei la NATO în aprilie a dublat lungimea graniţei alianţei cu Rusia, datorită celor 1.340 km de frontieră. Această frontieră este în prezent închisă după ce Rusia a încurajat solicitanţii de azil fără documente să intre în Finlanda.