Daniel Dragomir, parte la acţiunea de salvare a jurnaliştilor răpiţi în Irak în 2005: Prezenţa diplomatică românească la Kabul poate să devină o ţintă

“Atacul sau atacurile de la Kabul vin într-un context complicat pentru negocierile dintre forţele multinaţionale şi talibani. Atentatele teroriste au la origine fie mişcarea talibană, dar şi factiuni care doresc să submineze aceste negocieri. Mediul de securitate în zonă a devenit extrem de volatil, interesele divergente provocând reacţii din cele mai agresive. România a fost şi este un factor de stabilitate şi negociere aprofundată în aceste conflicte, rolul diplomaţiei române şi a serviciilor de informaţii româneşti fiind extrem de apreciat. Cu toate acestea, în situaţii de tensiune maximă, ca şi cele descrise mai sus, prezenţa diplomatică românească poate să devină o ţintă”, a declarat Daniel Dragomir, fost ofiţer SRI, care a participat la operaţiunea de recuperare a jurnaliştilor români în Irak în anul 2005.

Fostul ofiţer SRI afirmă că obţinerea de informaţii despre posibilele atacuri este greoaie în astfel de zone de conflict.

“În acest context, am văzut o serie de analize din cele mai năstrusnice. Fenomenul terorist este mişelesc şi crud prin esenţa sa, nu face diferenţieri. Teroriştii nu analizează dacă atacă albi sau negri, blonzi sau bruneţi, români sau americani. În accepţiunea lor “duşmanul” este identificabil cu orice se opune ideologiei lor radicale şi extremiste. Dacă au existat informaţii despre iminenţa acestor atacuri este un lucru greu de spus. Obţinerea de informaţii în aceste medii ostile este extrem de dificilă şi se face în condiţii cu un grad de pericol foarte ridicat”, a spus Dragomir.

Şi atunci se pune întrebarea: cum pot fi protejate aceste clădiri.

“Sistemele de securitate şi protejare fizică a acestor locaţii sunt implementate la un nivel foarte ridicat, dar avem de a face cu organizaţii teroriste formate din oameni care sunt dispuşi să se sacrifice şi să comită acte de o barbarie extremă. Ori în acest context, sistemele în sine nu pot să facă faţă, ci este nevoie de un ansamblu de măsuri, informative, diplomatice, politice şi umane. Am văzut mulţi analişti care ridică problema <<dar ce căutăm noi acolo? Sau ce căutăm în războiul împotriva terorismului?>>. Trecând peste obligaţiile care ne revin prin alianţele din care facem parte, vă ridic spre analiză o chestiune mai pragmatică. Terorismul nu cunoaşte graniţe. Cine crede că ne putem baricada în tranşee la graniţe sau că putem bloca fluxul de oameni care intră/tranzitează România, ca pe vremea lui Ceauşescu sau ca în Coreea de Nord, se înşală. Aliniamentele de apărare ale României în faţa flagelului terorist nu pot să fie pe Dunăre sau la Marea Neagră ca pe vremea lui Mircea cel Bătrân sau Ştefan cel Mare. Trăim într-o altă lume, în o altă realitate, într-un alt context internaţional.

Întrebat dacă pericolul pentru diplomaţii români, şi nu numai, este în creştere şi pe fondul acordului recent de retragere a 4.500 de militari americani, Dragomir afirmă: “Pericolul este în creştere nu numai pentru misiunile diplomatice, dar şi pentru toate interesele occidentale în zonă. Sunt convins că autorităţile române au luat toate măsurile necesare de securitate, în cooperare cu aliaţii noştri şi acordă o atenţie mărita acestei situaţii. Pe plan intern însă, nivelul de alertă antiteroristă rămâne la “albastru-precaut” ceea ce indică faptul că structurile specializate ale SRI controlează cu atenţie situaţia operativă internă şi având experienţa lucrului direct cu oamenii din aceste structuri, cât şi cu ceilalţi factori din cadrul Sistemului Naţional de prevenire si combatere a terorismului (SNPCT), pot să vă certific că sunt oameni de o pregătire profesională foarte înaltă, cunoscători în detaliu ai acestor fenomene, ofiţeri şi subofiţeri care 24/24 si 7/7 îşi fac datoria şi nu lasă niciodată “garda jos”.

Un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat marţi, iar altul a fost grav rănit după atacul terorist care a avut loc în Kabul.

Joi, un militar român a murit în Afganistan, după ce o maşină încărcată cu explozibil a fost detonată.