De la Cecenia la Kazahstan. Cum încearcă Vladimir Putin să întreţină şi să-şi extindă "Imperiul Rus"

De când a venit la conducerea Rusiei, Vladimir Putin şi-a evidenţiat ambiţiile imperialiste de expansune a Rusiei în politica sa de agresivitate asupra republicilor foste-sovietice sau asupra celor care reprezintă interes strategic. Este nostalgic după vremurile de glorie ale Imperiului Rus de pe vremea ţarilor şi şi-a manifestat public regretele privind prăbuşirea Uniunii Sovietice. În 2020 a schimbat constituţia Rusiei şi s-a proclamat preşedinte pe viaţă, iar presa din occident îl poreclează deseori drept  "ţarul de la Kremlin". 

De fiecare dată când s-a declanşat un război sau un protest pro-occidental într-un stat din fosta Uniune Sovietică care încearcă să se integreze în spaţiul euro-atlantic sau care să facă reforme democratice, Vladimir Putin a intervenit  cu brutalitate pentru a-l menţiine sub influenţa Rusiei sau pentru a-i rupe un teritoriu. 

La 1 ianuarie 2015, Vladimir Putin a înfiinţat Uniunea Economică Euroasiatică din care fac parte Federaţia Rusă, Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kyrgyzstan, cu Moldova, Cuba şi Uzbekistan având statut de observatori. 

1. Al Doilea Război Cecen şi Insurgenţa din Caucazul de Nord

În august 1999,  fostul  agent KGB şi director al Serviciului Federal de Securitate, Vladimir Putin a devenit prim-ministrul Federaţiei Ruse, condusă atunci de Boris Elţîn,  s-a confruntat cu prima sa provocare - criza din Dagestan.

Din 26 august 1999 a izbucnit cel de-al Doilea Război Cecen după ce Cecenia şi Emiratul Caucazului şi-au proclamat independenţa. Vladimir Putin a trimis forţele militare ruse şi forţele paramilitare cecene pro-ruse să se înfrunte cu separatiştii ceceni. După un asediu pe durata iernii, în februarie 2000, forţele ruse au ocupat Grozny, capitala Ceceniei. Ambele tabere au efectuat atacuri asupra civililor, atrăgând critici şi condamnări internaţionale din partea occidentului. Cecenia a fost reincorporată în Federaţia Rusă. În 2017, Federaţia Rusă a anunţat exterminarea insurgenţei din Caucaz.  

2.Războiul Ruso-Georgian 

În primele 12 zile ale lunii august din anul 2008, Georgia a fost supusă unei invazii terestre, aeriene şi maritime efectuată de Federaţia Rusă. Totul a pornit de la declararea independenţei Georgiei a izbucnit un conflict cu separatiştii din fostul oblast autonom Osetia de Sud, susţiunuţi de Rusia, şi cu separatiştii din Abhazia. Din 2003, Georgia a adoptat o atitudine pro-occidentală, iar relaţiile cu Rusia s-au deteriorat încât că s-a ajuns la o criză diplomatică în aprilie 2008. 

La 1 august 2008. separatiştii pro-ruşi din Oseţia de Sud au bombardat satele georgiene, urmată de invazia rusă efectuată de prim-ministrul Vladimir Putin când Federaţia Rusă era condusă de preşedintele Dimitri Medvedev. Încetarea ostilităţilor a fost negociată de preşedintele Franţei de atunci, Nicolas Sarkozy. Însă Federaţia Rusă a proclamat autonomia republicilor Oseţia de Sud şi Abhazia unde a instalat baze militare şi de unde i-au expulzat pe etnicii georgieni. 

3.Anexarea Crimeii şi Războiul din Donbass

Din noiembrie 2013, ucrainenii pro-occident au protestat în stradă împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici după ce acesta a suspendat Acordul de Asociere cu UE, luând amploare fenomenul Euromaidan. Preşedintele ucrainean a fugit din ţară în februarie 2014.

Dar pe 20 februarie 2014, trupele ruse au invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea,organizând un referendum formal pentru populaţia peninsulei ca să voteze proclamarea independenţei.

Din martie 2014 s-a declanşat un război între Ucraina şi forţele separatiste pro-ruse din Donbass care proclamă independenţa republicilor Donetsk şi Luhansk, sprijinite de Federaţia Rusă. SUA şi statele europene membre NATO au sancţionat dur oficialii ruşi pentru violarea teritoriului ucrainean.

S-a încercat implementarea unui armistitţiu întocmit prin Protocolul de la Minsk semnat pe 5 septembrie 2014 pentru încetarea focului, dar fără succe. În 2018, Rusia a capturat trei nave ucrainene. În iarna 2021-2022,  SUA au raportat că Federaţia Rusă a trimis 170.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, pregătite pentru invazie. 

4.Implicarea în Războiul Civil Sirian 

Din 30 septembrie 2015, Putin s-a implicat în Războiul Civil Sirian declanşat dn 2011 pentru a-şi sprijini aliatul, preşedintele Bashar al-Assad,în lupta împotriva Statului Islamic, dar şi cu rebelii Armatei Siriene de Eliberare. Obiectivele oficiale al Rusiei sunt combaterea terorismului şi securitatea porturilor ruse din Tartus de pe teritoriul sirian. 
Aeronavele ruseşti au bombardat ţintele ISIS, dar şi zonele populate de civili şi rebeli care protestau şi luptau împotriva lui Assad.Un grup de ruşi au eliberat şi sit-ul arheologic Palmyria, distrus de teroriştii ISIS.S-au raportat masacre şi victime civile  în urmă bombardamentelor ruseşti din Idlib, piaţă Atarib, Ghouta şi Aleppo.Aproape toţi comandanţii ISIS din Siria au fost ucişi de aviaţia rusească. Forţele armate siriene recuperează peste 30.000 de kilometri pătraţi de suprafaţă, inclusiv Latakia , Alep şi Palmyra  şi  Deir ez-Zor. 

5.Intervenţia în Kazahstan şi sprijinirea regimului din Belarus

Din mai 2020 s-au declanşat proteste masive în Belarus împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko din cauza autoritarismului, represiunii, fraudării alegerilor şi arestării contra-candidaţilor. Considerat ultimul dictator al Europei, Lukaşenko a ordonat forţelor de ordine să reprime cu brutalitate orice formă de protest.  Au rezultat 4 morţi, peste 1300 de răniţi şi 32.000 arestări.  În august 2020, Rusia a acordat asistenţă regimului de la Minsk. În ultima parte a anului 2021, Rusia a trimis bombardiere pentru a patrula în spaţiul aerian al Belarusului şi paraşutişti pentru exerciţii militare pe fondul crizei imigranţilor de la graniţa dintre Belarus şi Polonia.  

În aceeaşi manieră cum au intervenit trupele sovietice în Revoluţia din Ungaria din 1956 şi în Primăvara de la Praga din 1968, Federaţia Rusă a trimis 3000 de soldaţi în Kazahstan pentru a proteja regimul condus de Kassym-Jomart Tokayev împotriva protestelor violente declanşate din 2 ianuarie 2022.  Cauzele pentru care au ieşit protestatarii sunt corupţia şi autoritarismul regimului, dar mai ales scumpirea gazelor şi încălcarea drepturilor omului.  Preşedinele Tokayev a ordinat forţelor de ordine să tragă în protestatari.