Decizie negativă privind aderarea României la Schengen, aşteptată, joi, la Consiliul JAI

De fapt, Consiliul JAI ia în discuţie, joi, varianta de compromis - aceea a aderării în trepte a României şi Bulgariei la Schengen.

Cel mai probabil, consensul - necesar în acest caz pentru adoptarea unei decizii - nu va fi obţinut. Guvernul olandez a anunţat, la 16 septembrie, că se va opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen. "În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles", a explicat, la acea dată, o purtătoare de cuvânt a Guvernului olandez.

Transporturi de flori, bulbi şi seminţe din Olanda au fost oprite în vămile româneşti, începând de sâmbătă, autorităţile afirmând că se tem de prezenţa unei "bacterii periculoase".

Pe acest fundal s-a declanşat, între Bucureşti şi Haga, ceea ce presa olandeză a numit "Războiul lalelelor". Ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a declarat, potrivit presei de la Haga, că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile româneşti este un motiv în plus pentru menţinerea României în afara spaţiului Schengen.

Olanda nu va fi însă o voce izolată în Consiliul JAI. Surse europene au anunţat că şi Finlanda va exprima o opinie negativă. Helsinki nu a anunţat oficial luarea unei decizii în acest sens însă confirmarea viitorului vot negativ a venit de la însuşi ministrul de Externe Teodor Baconschi. "Am avut o discuţie cu ministrul olandez de Externe şi cu ministrul finlandez. Dar nu dau mari detalii, pentru că poziţia lor este cunoscută: se vor opune (n.red. în Consiliul JAI, n.red). Trebuie găsită o strategie de ieşire din acest impas care este în primul rând comunitar", a explicat ministrul Baconschi pentru MEDIAFAX.

Şi totuşi, România s-a pregătit din punct de vedere tehnic pentru aderarea la Spaţiul Schengen. S-a pregătit "ca la carte", după cum au declarat ministrul de Interne, Traian Igaş, şi predecesorul său, Vasile Blaga. Dar acesta nu mai este un secret. Faptul că, din punct de vedere tehnic, toate cerinţele au fost îndepline este un lucru recunoscut de-a lungul timpului de statele membre, dar şi de CE.

Aderarea la Schengen a devenit însă - sau poate a fost întotdeauna - o chestiune politică şi, mai ales, o chestiune de încredere. Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a explicat în termeni clari acest lucru. "De ce nu e România pregătită? Este pregătită absolut din punct de vedere tehnic. (...) Dar, din punct de vedere politic, trebuie un consens al tuturor statelor membre care să spună "Da". Situaţia actuală înseamnă că nu toate statele au spus "Da" şi că sunt ţări în Europa care cred că nu a fost atins nivelul necesar de încredere", a spus el într-un interviu acordat MEDIAFAX în iulie 2011.

"De exemplu, ne-ar plăcea să vedem câteva procese încheiate cu o condamnare. De exemplu. Ar fi un semn pozitiv. Ar da încredere", explica el atunci.

Nu în ultimul rând, România devine prizoniera unei decizii care, cel puţin în cazul Olandei, are şi o evidentă motivaţie de politică internă. La Haga, coaliţia de guvernare este una extrem de fragilă, fiind susţinută la o diferenţă de un vot în Parlament ceea ce poate face ca guvernul să se prăbuşească în orice moment. Ea este sprijinită de Partidul pentru Libertate/PVV, de orientare populistă şi anti-imigraţionistă. De altfel, la presiunea acestuia în programul de guvernare sunt înscrise prevederi stricte conexe securităţii interne precum condiţionarea extinderii Schengen cu România şi Bulgaria de criterii suplimentare (progresele din cadrul MCV), limitarea numărului de imigranţi, acordarea în condiţii mai stricte a permiselor de muncă pentru străini.

România îşi fixase iniţial, ca obiectiv, aderarea la Spaţiul Schengen în martie 2011. Ulterior, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că vor ca aderarea să fie făcută până la sfârşitul acestui an. De exemplu, în luna aprilie, preşedintele Traian Băsescu declara că rămâne optimist în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen în 2011, el spunând că nu este "un obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eşec, cum s-ar fi bucurat şi de o intrare în derapaj, ca să-şi facă jocurile politice".

Două luni mai târziu, preşedintele Băsescu avertiza că Olanda devenise deja "vârful de lance" al adăugării de condiţii pentru aderarea la Schengen, deoarece Guvernul de la Haga, minoritar, este susţinut în Parlament de un partid care a impus drept condiţie blocarea aderării României.

"Spre exemplu, există o ţară - şi nu are rost să-i ocolesc numele, Olanda, - cu Guvern minoritar, cu susţinere în Parlament de la un partid care este împotriva imigraţiei şi, în general, antiextindere Uniune Europeană. Una din condiţiile susţinerii este blocarea accesului României şi Bulgariei în Schengen", a spus preşedintele.

Franţa şi Germania - puternice state fondatoare ale construcţiei europene - şi-au anunţat în trecut opoziţia faţă de admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Cel mai recent, la 4 septembrie, ministrul german de Interne spunea, textual :"În prezent, Sofia şi Bucureştiul încă nu sunt pregătite să adere la Acordul Schengen".

Surse europene spun însă că cele două state şi-au revizuit poziţia pe această temă. Ultimele discuţii purtate la Bruxelles înaintea Consiliului JAI de joi au confirmat că Franţa şi Germania vor vota pentru aderarea în trepte a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX surse europene. Informaţiile au fost transmise la câteva ore după ce cotidianul austriac Kurier, citat de agenţia de presă bulgară Focus, a relatat , citând diplomaţi europeni, că Franţa şi Germania se opun, la fel ca Olanda, compromisului privind integrarea în două etape a României şi Bulgariei la Schengen.

La Bucureşti preconizatul vot negativ din Consiliul JAI de joi a generat deja reacţii de nemulţumire, dezamăgire sau acţiuni de ultim moment. Astfel, miniştrii Cătălin Predoiu, Teodor Baconschi, Traian Igaş şi-au exprimat deja dezamăgirea şi dezacordul faţă de intenţia anunţată a Olandei. Pe de altă parte, noul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri, că ia în calcul aducerea în discuţia Consiliului European a subiectului aderării la Schengen.

"Mâine (joi - n.r.) va fi discuţia, nu ştim dacă va fi vot, în Consiliul JAI. Este foarte posibil că nu se va ajunge la unanimitate şi, în condiţiile acestea, lucrul pe care eu o să-l propun este ca subiectul să fie ridicat la nivelul Consiliului european", a spus Orban.

"A existat o înţelegere politică la nivelul Consiliului european din iunie pe această chestiune şi acum constatăm că această înţelegere politică nu mai este respectată", a spus Orban, la o conferinţă.

Miercuri, la New York, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a anunţat măsuri in extremis, declarând că partea română lucrează pentru deblocarea situaţiei privind aderarea la Schengen şi că a discutat cu omologii francez şi german, menţionând că şi în trecut când un stat s-a singularizat, celelalte l-au convins că nu este cazul să spargă consensul.

Baconschi a spus, la o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, că speră ca Olanda şi Finlanda să-şi schimbe poziţiile negative faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. "Dacă în Consiliul sectorial Justiţie şi Afaceri Interne opoziţia acestor două state membre se va menţine, va trebui să reluăm subiectul pe agenda Consiliului European de toamnă", a avertizat şi el, opinie susţinută la Bucureşti şi de noul ministru al Afacerilor Europene, Leonard OrbaN.

El şi-a exprimat speranţa că, până la urmă, cele două state care se opun aderării României şi Bulgariei vor fi convinse să adere la consens, iar România a întreprins demersuri în acest sens: "Avem, dacă ne punem şi pe noi la socoteală, 25 de state membre favorabile".

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)