Democraţia pare rănită, dar nu înfrântă, în 2024. Urmează 2025 cu noi provocări

Fostul preşedinte american Donald Trump a supravieţuit la două tentative de asasinat şi, în ciuda temerilor legate de un rezultat contestat şi de tulburări, a câştigat din nou Casa Albă cu o victorie clară şi pare pregătit pentru o tranziţie paşnică la putere luna viitoare.

Mexic a înregistrat cele mai sângeroase alegeri din istoria modernă, cu 37 de candidaţi asasinaţi înainte de vot, dar a ales prima sa femeie preşedinte, Claudia Sheinbaum.

Pe patru continente, liderii în exerciţiu au fost înlăturaţi de la putere în alegeri care au provocat adesea violenţe, dar care, în cele din urmă, au îndeplinit o funcţie centrală a democraţiei: transferul ordonat de putere în conformitate cu dorinţele alegătorilor.

În Africa de Sud şi India, partidele aflate de mult timp la putere şi-au păstrat puterea, dar şi-au pierdut majorităţile absolute.

Criza politică din Coreea de Sud din această lună arată de ce este importantă sănătatea democraţiei. În câteva ore derutante, preşedintele celei de-a patra economii ca mărime din Asia şi al unui aliat militar cheie al SUA a declarat legea marţială într-un discurs televizat de seară, apoi a dat rapid înapoi după ce parlamentarii şi mulţimile numeroase l-au sfidat.

Parlamentul l-a pus ulterior sub acuzare pe preşedintele Yoon Suk Yeol, însă acesta a respins apelurile de a demisiona, în aşteptarea unei decizii a Curţii Constituţionale cu privire la viitorul său. Evenimentele au speriat pieţele şi aliaţii Coreei de Sud, care se tem de capacitatea acesteia de a descuraja Coreea de Nord, dotată cu arme nucleare.

Extrema dreaptă a progresat în Europa

În Europa, extrema dreaptă a făcut progrese în Germania, Franţa, Austria, Parlamentul European şi, de asemenea, în România, unde alegerile prezidenţiale vor fi reluate după acuzaţiile de amestec rusesc.

Acest lucru a alimentat o dezbatere ştiinţifică aprinsă cu privire la faptul dacă Europa retrăieşte o versiune mai blândă a anilor 1930, când fascismul a pornit în marş. Partidele de orientare rusă au obţinut rezultate mai bune decât preconizau sondajele atât în Georgia, cât şi în Moldova.

Deplasarea Europei spre dreapta a reflectat neliniştile economice, dar aceleaşi îngrijorări au determinat şi unele schimbări politice în direcţia opusă, cum ar fi în Marea Britanie, unde Partidul Laburist de stânga a pus capăt a 14 ani de guvernare conservatoare.

Potrivit Yanei Gorokhovskaia, director de cercetare la Freedom House, organizaţie de lobby pro-democraţie cu sediul în SUA, care întocmeşte un raport anual privind democraţia globală, anul acesta nu au existat încercări de a împiedica un transfer paşnic de putere. Dar Gorokhovskaia a spus că autocraţiile au devenit mai represive în 2024, citând alegerile simulate din Rusia, Iran şi Venezuela. Freedom House spune că alegătorii nu au avut de ales la urne într-un sfert din cele 62 de alegeri care au avut loc între 1 ianuarie şi 5 noiembrie.

„Nu este vorba atât de mult de faptul că democraţia pierde teren, ci de faptul că autocraţiile se înrăutăţesc”, a spus ea.

Ce se aşteaptă în 2025

În 2025 sunt programate mult mai puţine alegeri, deşi Germania va testa din nou atractivitatea extremei drepte într-o ţară atât de traumatizată de epoca nazistă încât a instituit mecanisme de control şi echilibru pentru a împiedica extremiştii de dreapta să preia din nou puterea. Alegătorii germani vor alege un nou parlament pe 23 februarie.

Un alt obiectiv al anului 2025 va fi modul în care instituţiile democratice, cum ar fi o presă liberă şi un sistem judiciar independent, se descurcă sub liderii care au venit la putere sau au fost realeşi în acest an.

În acest context, Freedom House spune că va analiza ce face Trump în al doilea mandat. Trump a declarat că presa tradiţională este coruptă şi că va investiga sau va urmări în justiţie rivali politici, foşti ofiţeri de informaţii şi procurori care l-au anchetat.

Anul viitor va fi, de asemenea, important pentru Bangladesh şi Siria, unde revoluţiile au răsturnat liderii autocraţi cu o viteză uluitoare. Şeful guvernului interimar din Bangladesh, laureatul premiului Nobel Muhammad Yunus, a început să elaboreze reforme electorale după ce protestele în masă au determinat-o pe prim-ministrul Sheikh Hasina să demisioneze şi să fugă în India. El afirmă că alegerile ar putea avea loc până la sfârşitul anului 2025, cu condiţia ca reformele cele mai fundamentale să fie realizate mai întâi.

În Siria, după 13 ani de război civil, rebelii înarmaţi au cucerit capitala Damasc într-un avans fulgerător, determinându-l pe preşedintele Bashar al-Assad să fugă în Rusia. O mare parte a ţării este acum condusă de rebeli conduşi de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham, desemnată de unele ţări occidentale drept grup terorist. Noii conducători vorbesc despre toleranţă şi statul de drept, dar până acum nu s-au pronunţat public cu privire la alegeri.