Departamentul de Stat pare să confirme propunerea de inspectare a bazelor din România şi Polonia

Întrebat, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri după-amiază (ora SUA), dacă poate confirma prin "da" sau "nu" autenticitatea documentelor publicate în El Pais, Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a răspuns: "Nu am văzut nimic care să sugereze că aceste documente nu sunt autentice".

"Ceea ce voi spune este că noi nu am făcut publice aceste documente, dar acum, dat fiind că au apărut, putem confirma ceea ce am spus permanent: suntem uniţi în abordarea cu aliaţii noştri din cadrul NATO în determinarea de a ne implica într-o serie de angajamente diplomatice deschise, constructive şi serioase. Am propus şi ceva în plus, în efortul de căutare, de identificare şi de testare a unei propuneri, în scopul unei soluţii diplomatice la această criză. Dacă Rusia vrea într-adevăr să negocieze o soluţie, aşa cum pretinde, aceste documente (...) arată clar că există o direcţie în acest sens. Iar dacă sursa acestor documente, oricare ar fi sursa, a crezut că prin transmiterea lor va pune într-o situaţie delicată Statele Unite, că va crea un clivaj între Statele Unite şi NATO, cred că va descoperi că a greşit în efortul de a face acest lucru. Ceea ce vor vedea acum, la fel şi întreaga lume, este că Statele Unite şi aliaţii din NATO sunt într-o coordonare extrem de strânsă, că ideile prezentate sunt complementare, sunt simetrice. Puteţi să deduceţi probabil din documente că sunt coordonate strâns unul cu altul", a argumentat Ned Price.

Întrebat dacă au existat deja sau nu consultări despre mecanismul pentru transparenţă care să confirme absenţa rachetelor de croazieră Tomahawk, în contextul unei menţiuni din documente că "vor exista consultări cu aliaţii din NATO pe această temă", Ned Price a precizat: "Ca să fie clar, aliaţii din NATO au văzut răspunsul nostru în avans. Noi le-am cerut o reacţie, am introdus reacţia lor în document înainte de a fi trimis Federaţiei Ruse".

Cotidianul El Pais a publicat informaţii obţinute din răspunsurile scrise transmise de Statele Unite şi NATO în mod coordonat ca reacţie la solicitarea garanţiilor de securitate. Conform documentelor, Statele Unite se consultă cu aliaţii din cadrul NATO pe tema unui "mecanism în sensul transparenţei" în relaţia cu Rusia, "pentru a confirma că nu există rachete de croazieră Tomahawk la instalaţiile de tip Aegis Ashore din România şi Polonia". "Acest lucru ar fi valabil dacă Rusia oferă măsuri reciproce la două baze balistice terestre ruse", precizează documentele.

Washingtonul ar fi semnalat, potrivit documentelor, că ar putea discuta despre conceptul "indivizibilităţii securităţii", aprobat la summitul din 2010 al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Pe de altă parte, Statele Unite au transmis clar Rusiei că vor susţine în continuare posibilitatea extinderii NATO.

Publicaţia The Wall Street Journal (WSJ) a anunţat de săptămâna trecută că propunerile NATO privind garanţiile de securitate şi transparenţa militară în relaţia cu Rusia vor include inspecţii reciproce. Washingtonul a discutat deja cu aliaţi europeni pe baza unui proiect confidenţial care conţine o serie de măsuri, iar Administraţia Biden a prezentat şi Congresului SUA acest document. Una dintre ideile prezentate în acest document a fost permiterea de inspecţii la bazele de apărare balistică din România şi Polonia. Oficiali polonezi au semnalat că ar fi de acord cu această idee, dacă Rusia va permite inspecţii la baze balistice din regiunea Kaliningrad. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.