Deşi pierde aliaţi, Zelenski merge la summitul de la Granada pentru a cere şi mai multe arme şi ajutoare financiare. Ce probleme au fost discutate la al treilea Summit al Comunităţii Politice Europene?

Deşi a pierdut sprijinul Ungariei şi Slovaciei, şi era cât pe ce să-l piardă şi pe cel al Poloniei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers la al treilea Summit al Comunităţii Politice Europene, care a avut loc la 5 octombrie 2023 la Alhambra din Granada, Spania.

Principalele probleme dezbătute au fost invazia rusească a Ucrainei, tensiunile de frontieră dintre Kosovo şi Serbia, respectiv relaţiile conflictuale dintre Armenia şi Azerbaidjan, mobilitatea absolvenţilor din Europa, energia verde şi reglementarea inteligenţei artificiale. 

,,Noi nu încercăm să ne luptăm, noi ne apărăm ţara. Şi sunt sigur că vom învinge. Este ţara noastră, pământul nostru, copiii noştri, de aia nu ne pierdem motivaţia. Cred că este timpul provocărilor în care Europa trebuie să aibă cei mai puternici lideri din lume, având suportul Statelor Unite ale Americii", a declarat preşedintele ucrainean, mulţumind aliaţilor europeni pentru ajutorarea ţării sale. 

Nu toţi europenii au interesul comun de a sprijini Ucraina. Premierul Luxemburgului a declarat că războiul din Ucraina este o chestiune ce privesc Statele Unite.

Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, a declarat: ,,Eu cred că este o discuţie internă a SUA. Nu putem să ne amestecăm în ea. Dar este totuşi important să sprijinim ca Uniune Europeană. Nu putem compensa. Acest lucru nu ar fi posibil, dar trebuie să continuăm să sprijinim cât de mult putem. Dar este o problemă internă a SUA şi sperăm că vor găsi o soluţie curând în interesul Ucrainei şi al stabilităţii”. 

Prim-ministrul Regatului Unit Rishi Sunak şi premierul italian Giorgia Meloni au găzduit împreună o întâlnire marginală pe subiectul crizei imigranţilor. Subiectul celor doi a fost respins pe agenda comună a summitului, ceea ce ar însemna dispariţia unui obstacol pentru România în calea spre aderare la Schengen.

Germania şi Italia au ajuns la înţelegere privind reforma emigraţiei la nivelul UE, iar acum Comisia Europeană o va urma.Austria respinsese cererea de aderare a Bulgariei şi României din acest motiv.
Alex Georgescu, analist pe politica externă, spune care ar fi efectul imediat, fiind sceptic în privinţa schimbării de atitudine a cancelarului Karl Nehammer. 

,,În primul rând, noi nu asistăm la o soluţie pe problema migraţiei şi la un acord pe problema migraţiei care vizează, în prima fază, redistribuirea poverii fluxului de imigranţi în toată Europa. Austria nu a cerut, de fapt acest lucru, şi iată că cancelarul ar putea pretinde altceva pentru a permite României şi Bulgariei să intre în zona Schengen".

Europa pare să meargă cu mai multe viteze pe problema imigraţiei, spune analistul de politică externă.

,,Există un fel de schizofrenie în ţările europene, pe de o parte îşi dau seama că e foarte important să controleze fluxul migraţionist, dar există, în acelaşi timp, şi grupuri de interese ideologice care susţin migraţia către Europa, şi care pornesc de la premiza fundamentală, comform căreia toţi imigranţii ar trebui să fie primiţi", crede analistul.