Dezamăgită de Bulgaria şi România, UE devine mai precaută faţă de aderarea statelor balcanice

Corupţia şi crima organizată sunt un motiv important de teamă pentru statele membre UE, în special cele mai bogate din Occident, atunci când se abordează la Bruxelles subiectul extinderii balcanice.

Originea acestor temeri se află în decizia UE de a admite Bulgaria şi România în 2007, în pofida suspiciunilor bine întemeiate potrivit cărora ambele guverne sunt prea slabe sau incapabile să rezolve problemele generate de decenii de sărăcie şi autoritarism arbitrar în timpul comunismului, comentează Financial Times. Experienţa a creat o dezamăgire atât de mare, încât UE a ridicat ştacheta pentru statele din Balcani care vor adera în viitor.

"Lecţia (...) este aceea că procesul trebuie să fie riguros, dacă se vrea a fi un succes în ansamblu", afirmă Rosa Balfour, de la Centrul de Politică Europeană, cu sediul la Bruxelles.

În iulie 2008, Comisia Europeană şi-a "pierdut răbdarea" în privinţa Bulgariei, luând măsura fără precedent de a-i suspenda o asistenţă de sute de milioane de euro şi de a bloca fondurile europene de la două agenţii de stat.

În ceea ce priveşte România, oficialii UE laudă noile coduri penal şi civil, dar consideră că puterea judecătorească ar trebui să fie mai independentă în continuarea activităţii sale anticorupţie, potrivit Financial Times.

"Aderarea la UE nu este un glonţ magic împotriva corupţiei. Recomandăm rapoarte de evaluare anticorupţie pentru toate statele viitoare şi chiar actuale ale UE", susţine Jana Mittermaier, directorul birorului de la Bruxelles al organizaţiei Transparency International.