Dezinformare digitală în Filipine: sute de conturi false susţin tabăra Duterte

Potrivit unei cercetări transmise agenţiei Reuters de compania israeliană de tehnologie Cyabra, aproximativ o treime din conturile care au discutat despre arestarea lui Duterte pe platforma X (fostul Twitter) – în special cele care l-au lăudat pe fostul lider şi au criticat decizia CPI – erau false. Firma a descris fenomenul drept o campanie „deliberată şi organizată”.

Aceste conturi false au acţionat atât de sofisticat, încât era dificil să fie deosebite de persoane reale, susţin cercetătorii.

Campania a început deja să influenţeze discursul public legat de alegerile legislative intermediare din Filipine, programate luna viitoare, potrivit Cyabra, care foloseşte inteligenţă artificială pentru a detecta conturile false.

Studiul confirmă avertismentele lansate de parlamentari şi cercetători filipinezi, care subliniază caracterul din ce în ce mai sofisticat şi „invizibil” al manipulării online, într-o ţară considerată de mulţi ca fiind „pacientul zero” al dezinformării la nivel global.

SRI monitorizează dezinformarea online și explică indicatorii conturilor false

MAI avertizează: conturi false de TikTok folosesc identitatea poliției

Un studiu separat, care urmează să fie publicat, arată că până la 45% din discuţiile online despre alegeri — o confruntare politică între preşedintele Ferdinand Marcos Jr. şi tabăra Duterte — sunt alimentate de conturi false, avataruri şi boţi.

„Ce am descoperit în Filipine nu este doar un vârf de dezinformare – este un adevărat război digital. Aceste reţele nu doar că au apărut — ele au modelat conversaţia”, a declarat Dan Brahmy, CEO al Cyabra.

După arestarea lui Duterte, Cyabra a analizat 1.890 de profiluri care au generat peste 5.500 de postări şi comentarii pe X. Dintre acestea, aproximativ 33% au fost identificate ca fiind false, responsabile pentru peste 1.300 de postări care au generat peste 7.000 de interacţiuni (like-uri, comentarii şi distribuiri) şi un potenţial de vizualizare de 11,8 milioane.

Conturile au postat simultan, promovând aceleaşi hashtag-uri şi mesaje, cu activitate coordonată în valuri, conţinut identic şi intenţia clară de a susţine imaginea lui Duterte şi de a modela naraţiunea publică despre arestarea sa.

Arestarea lui Duterte la Manila, la cererea CPI, vine pe fondul acuzaţiilor de crime împotriva umanităţii în timpul războiului împotriva drogurilor, în care, potrivit poliţiei, au fost ucise 6.200 de persoane.

„Nicio societate nu este cu adevărat pregătită să vadă prin dezinformare, dar trebuie să luptăm împotriva ei”, a declarat Victor Andres “Dindo” Manhit, analist politic din Manila.

După alegerile prezidenţiale din 2022, Duterte a format o alianţă puternică cu Marcos, care l-a ajutat pe acesta din urmă să câştige alegerile, cu Sara Duterte (fiica fostului preşedinte) în poziţia de vicepreşedinte. Între timp, alianţa s-a rupt, iar alegerile intermediare din 2025, unde sunt puse în joc peste 18.200 de funcţii publice, sunt considerate un test de putere între cele două tabere.

Studiul Cyabra a arătat că 37% din cele 2.154 de profiluri analizate între 1 ianuarie şi 10 martie, care discutau despre alegeri, erau false. Într-un alt eşantion de 3.033 de profiluri care susţineau o coaliţie pro-guvernamentală, aproximativ 45% au fost identificate ca fiind false.

Conturile false erau „strategic conectate” pentru a-şi amplifica reciproc conţinutul, creând iluzia unui sprijin sau opoziţii populare masive, prin explozii de activitate imposibil de susţinut de utilizatori reali.

Multe conturi false interacţionau cu persoane reale, inclusiv jurnalişti şi participanţi la dezbateri, reuşind să se „integreze perfect” în conversaţiile online.

„Dacă doar derulezi, nu ai cum să-ţi dai seama — sunt create ca să se piardă în peisaj”, a conchis Cyabra, citat de Reuters.