Die Welt publică acordul de pace pe care Ucraina şi Rusia l-ar fi putut semna în aprilie 2022

Doar câteva puncte au rămas neconvenite şi ar fi trebuit să fie discutate personal de liderul rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la un summit, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

În acest tratat, Ucraina ar fi trebuit să se angajeze să menţină „neutralitatea permanentă". Procedând astfel, Kievul ar fi renunţat la orice apartenenţă la alianţele militare. Astfel, aderarea ţării la NATO ar fi fost exclusă.

Ucraina trebuia să fie de acord să nu „primească, producă sau achiziţioneze" niciodată arme nucleare, să nu permită intrarea armelor şi trupelor străine în ţară şi să nu permită accesul la infrastructura sa militară, inclusiv aerodromuri şi porturi maritime, niciunei alte ţări. În plus, Kievul ar fi trebuit să se abţină de la efectuarea de exerciţii militare cu participare străină şi de la participarea la orice conflicte militare. Potrivit articolului 3 al documentului, nimic nu ar fi împiedicat în mod explicit Kievul să devină membru al UE.

Ca răspuns, Rusia promitea că nu va mai ataca Ucraina. Pentru a oferi Kievului această asigurare, Moscova ar fi fost de acord ca cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, care sunt Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, China şi Rusia însăşi, să ofere Ucrainei garanţii cuprinzătoare de securitate. În articolul 5 al proiectului de tratat, Kievul şi Moscova ar fi convenit asupra unui mecanism care aminteşte de prevederile NATO privind asistenţa, astfel că în cazul unui atac asupra Ucrainei, cele cinci ţări ar oferi Ucrainei în trei zile echipamente să se apere.

În acord, Ucraina trebuia să renunţe şi la teritoriile ocupate de Rusia în 2014, Crimeea şi parte din Donbas, din restul teritoriului Rusia urmând să se retragă.

Au fost şi destule disensiuni privind Armata Ucrainei, Rusia ar fi vrut ca aceasta să fie redusă la 85.000 de militari, în timp ce Ucraina solicita 250.000. Rusia cerea ca Ucraina să aibă maxim 342 de tancuri,  1.029 vehicule blindate, în timp ce Kievul dorea să păstreze 800 de tancuri şi 2.000 de blindate.

Şi la Aviaţie, au fost dispute, Rusia cerea ca Ucraina să aibă maxim 102 avioane de vânătoare şi 35 de elicoptere, în timp ce Ucraina dorea 150 de avioane de luptă şi 144 elicoptere. Rusia punea condiţii şi privind forţele navale, Ucraina ar fi trebuit să aibă doar două nave de luptă, în timp ce Ucraina cerea opt nave.

Rusia mai cerea, totodată, ca limba rusă să fie declarată a doua limbă oficială, iar Ucraina să renunţe la efortul internaţional de a recăpăta teritoriile pierdute.

În cadrul negocierilor, se cerea ca Zelenski şi Putin să semneze acordul pe 22 aprilie.

Die Welt scrie că Davyd Arakhamiia, membru al delegaţiei ucrainene, a sugerat în noiembrie 2023 de ce liderii celor două ţări nu s-au întâlnit. Premierul britanic de atunci, Boris Johnson, a sosit la Kiev pe 9 aprilie şi a declarat că Londra „nu va semna nimic" cu Putin şi că Ucraina ar trebui să continue lupta. Ulterior, Johnson a respins că a spus vreodată acest lucru, mai arată Pravda Ucraina.