Diplomat rus: Rusia nu acceptă ca NATO să staţioneze armament strategic ofensiv în Romania şi Bulgaria

Eleonora Mitrofanova a explicat, într-un interviu acordat postului bulgar Nova TV, la ce se referă solicitarea Rusiei adresată NATO privind revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.

„Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după anul 1997 să părăsească NATO. Este vorba despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armamentului strategic staţionate pe teritoriile acestor ţări după anul 1997. Iar, în acest moment, nu vorbim deloc despre Bulgaria, dat fiind că aici nu există nici baze strategice, nici armament strategic ofensiv, deşi această solicitare vizează România într-o anumită măsură", a declarat Eleonora Mitrofanova în interviul acordat Nova TV, conform agenţiei Tass.

„Noi vorbim despre o atitudine de principiu, despre contingente militare, armament strategic şi baze militare pe anumite teritorii. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Despre aceste lucruri este vorba, nu este vorba despre retragerea Bulgariei din NATO sau retragerea României din NATO. Este dreptul dumneavoastră suveran, prevăzut în Constituţie, fiecare ţară are dreptul de a alege alianţa care să îi garanteze securitatea", a subliniat ambasadorul Rusiei în Bulgaria.

Diplomatul rus a denunţat „isteria" din presă privind o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina. „Întrebarea directă se referă la isteria din presă privind forţele militare mobilizate de Rusia şi despre pătrunderea în Ucraina în diverse moduri. Preşedintele Ucrainei a afirmat că el nu vede nicio ameninţare, secretarul Consiliului de Securitate din Ucraina crede şi el că nu există niciun pericol. Totuşi, Statele Unite şi Marea Britanie, în special prin intermediul NATO, înarmează puternic Ucraina, oferă armament letal, ceea ce este extrem de nesigur pentru viitor", a acuzat diplomatul rus.

Statele Unite şi Marea Britanie avertizează că Rusia pregăteşte un atac asupra Ucrainei, în condiţiile în care armata rusă a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierei ucrainene. Însă preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Occidentului să nu genereze „panică" privind riscurile unui conflict militar, argumentând că, deşi probabilitatea unui atac militar rus există, nu este mai mare decât a fost în 2021.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

„Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune". Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Alianţa Nord-Atlantică propune Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.