Divergenţe între eurodeputaţi referitor la Rusia la dezbaterea rezoluţiei privind Marea Neagră

"Destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi admiterea României şi Bulgariei atât în UE, cât şi în NATO au transformat complet peisajul politic, obligând în special UE să vină cu instrumente integrative, precum sinergia Mării Negre în 2007. În mod contrar opiniilor birocratice, iniţiativa a avut un impact redus în privinţa stabilirii unei identităţi regionale comune a ţărilor din zonă şi a întăririi cooperării între ele, deoarece aproape toate aceste state au diferite forme de cooperare cu UE", a declarat europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu, raportorul propunerii de rezoluţie a PE referitoare la situaţia militară strategică din bazinul Mării Negre în urma anexării ilegale a Crimeii de către Rusia, dezbătută miercuri în plenul de la Strasbourg.

Paşcu a avertizat că după anexarea Crimeii şi destabilizarea estului Ucrainei, Rusia încearcă să controleze partea de nord a Mării Negre, aşa cum făcea URSS în urmă cu 25 de ani.

Europarlamentarul român a evocat "un Kaliningrad sudic", subliniind că actuala situaţie demonstrează relevanţa militară a Mării Negre.

Şi polonezul Jurek Marek de la Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a acuzat faptul că "politica lui Vladimir Putin este de a reconstrui structura fostei URSS".

"Anexarea ilegală a Crimeii, numeroasele conflicte îngheţate de către Rusia în regiune, dar mai ales înarmarea şi consolidarea capacităţilor militare ale acesteia atât la nivel strategic cât şi tactic sunt de natură să determine o reacţie fermă din partea UE şi a SUA. Frontierele estice ale UE, inclusiv ale României şi Poloniei, dar şi ale statelor baltice sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari", a declarat europarlamentarul PPE Daniel Buda, susţinând că regimul de sancţiuni trebuie continuat şi consolidat.

Eurodeputatul român a apreciat că statele membre trebuie să rămână unite într-o singură voce în războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi să manifeste solidaritate şi angajare în sancţionarea acţiunilor care contravin normelor internaţionale.

Totodată, Buda a spus că securitatea energetică e folosită Rusia "ca o adevărată armă".

"Consider că ar trebui analizată cu toată responsabilitatea şi seriozitatea posibilitatea de a furniza Ucrainei mijloace militare defensive dar nu numai, astfel încât să putem vorbi de întărirea reală a capacităţilor de apărare ale acesteia, ca o garanţie pentru păstrarea păcii şi securităţii în regiune până când nu va fi prea târziu", a mai spus Daniel Buda.

La rândul său, Siegfried Mureşan a afirmat că este nevoie de "o nouă strategie aprofundată privind regiunea Mării Negre care să corespundă noilor provocări".

"Actuala abordare a UE în regiune este depăşită. Adevărul este că nu am fost capabili nici să prevenim, nici să furnizăm o replică potrivită la invadarea Georgiei de către Rusia în 2008, la războiul din Ucraina sau la anexarea Crimeii şi, de asemenea, nu am fost capabili să furnizăm soluţii la conflictele îngheţate din regiune", a spus europarlamentarul român.

În timp ce slovacul Boris Zala (S&D) a subliniat că până acum importanţa regiunii Mării Negre a fost subestimată, polonezul Bogdan Zdrojewski a atras atenţia asupra slăbiciunii instituţiilor europene, care nu au fost pregătite pentru ceea ce s-a întâmplat.

Zdrojewski este de părere că UE nu are în prezent "un răspuns clar" la criza din Ucraina, adăugând că în cazul unui război hibrid e nevoie de un răspuns hybrid.

Europarlamentarii au fost nemulţumiţi de faptul că Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate, Federica Mogherini, a lipsit de la o dezbatere atât de importantă, unul dintre ei comparând absenţa sa cu cea a unui avocat la procesul unui client.

În lipsa Înaltului Reprezentant, Comisia Europeană a fost reprezentată de Tibor Navracsics, comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport.

Navracsics a salutat raportul lui Ioan Mircea Paşcu, precizând că CE sprijină în continuare suveranitatea, integritatea şi independenţa Ucrainei.

Ana Gomes (Portugalia, S&D) a susţinut că UE şi statele membe nu trebuie să recunoască anexarea Crimeii de către Rusia, dar trebuie sa evite conflictele comerciale cu Moscova.

Javier Couso Permuy (Spania, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică) a afirmat că "noi am început să stricăm lucrurile în Europa, nu Rusia", amintind, printre altele, de cazul Kosovo.

Şi britanicul Mike Hookem (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe - EFDD) a condamnt acţiunile UE în Ucraina, dar şi "ambiţiile expansioniste" ale lui Vladimir Putin în regiunea Mării Negre.

El a susţinut că "un război multinaţional" poate fi evitat prin negocieri conduse de persoane competente şi independente.

Colegul său de grup, italianul Fabio Massimo Castaldo a criticat raportul, deoarece acesta conţine numai critici la adresa Rusiei, dar nicio autocritică, în condiţiile în care "întreaga situaţie e neagră".

Castaldo a apreciat că adevăratul risc este o apropiere prea mare a Rusiei şi China, afirmând UE trebuie să relanseze dialogul diplomatic cu Rusia.

Deputatul francey neafiliat Jean-Luc Schaffhauser a susţinut că ce s-a întâmplat în Ucraina a fost "o lovitură de stat" şi a citat un raport american, potrivit căruia cei mai mulţi locuitori ai Crimeii sunt mulţumiţi de situaţie, "ceea ce înseamnă că UE îşi minte cetăţenii".

"Nu trebuie să credeţi că istoria vă va uita. Oamenii vă vor judeca foarte aspru şi veţi fi condamnaţi ca fiind vinovaţi pentru moartea a mii de oameni", a spus el, adăugând că Rusia nu e agresorul, ci protectorul celor care au fugit din zonele ucrainene controlate de separatişti.

Potrivit propunerii de rezoluţie, PE "sprijină categoric nerecunoaşterea anexării Crimeii de către Rusia" şi îşi reiterează angajamentul faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite".

"UE nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului", anexarea încălcând Tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă din 1997, se arată în text.

Eurodeputaţii "remarcă cu îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a determinat o schimbare semnificativă a peisajului strategic din bazinul Mării Negre şi din zona adiacentă" şi "consideră că acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă revenirea acesteia la abordarea ostilă bazată pe contrapunerea celor «două blocuri»", atrăgând atenţia că, "prin ocuparea întregii peninsule, Rusia a câştigat o platformă de lansare foarte importantă atât către vest (Balcanii, Transnistria şi gurile Dunării), cât şi către sud (regiunea estică a Mediteranei), unde Rusia şi-a stabilit un grup operativ naval permanent, precum şi că anexarea ilegală a Crimeii oferă Rusiei un «Kaliningrad de sud», un alt avanpost în vecinătatea imediată a NATO".

Totodată, propunerea de rezoluţie exprimă preocuparea faţă de "intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra României, Poloniei şi statelor baltice, ceea ce reprezintă un risc major".

Parlamentul European este "profund îngrijorat de actuala consolidare a capacităţilor militare defensive dar şi ofensive, a Rusiei în Marea Neagră şi de extinderea şi modernizarea planificată a flotei Rusiei din Marea Neagră, ce presupune achiziţionarea a şase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don şi a şase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici", reamintind că poziţionarea unor capabilităţi aeriene ofensive, precum şi modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida poziţia militară ofensivă a Rusiei şi capacitatea sa de a proiecta putere în afara teritoriului său".

De asemenea, PE constată cu îngrijorare că Rusia "şi-a mărit semnificativ capacităţile de apărare aeriană şi navală în bazinul Mării Negre, desfăşurând noi rachete de apărare navală (anti-nave, cu o rază de acţiune de 600 km, ce pot ajunge la Strâmtoarea Bosfor) şi asigurându-se că avioanele de luptă ruse controlează aproximativ trei sferturi din spaţiul aerian al bazinului Mării Negre (triplându-şi practic numărul de aeroporturi în Crimeea)". În acest context, Franţa este îndemnată să abandoneze "fără echivoc şi definitiv vânzarea de nave de asalt amfibie către Rusia".

Proiectul de raport mai notează faptul că Rusia şi-a consolidat capacităţile atât la nivel strategic, cât şi tactic. "Bombardierele cu rază lungă de acţiune capabile să poarte rachete de croazieră şi avioanele de recunoaştere care operează aproape de ţărmurile vestice ale Mării Negre pot pătrunde adânc în Europa Centrală", se arată în document.

De asemenea, se remarcă faptul că desfăşurarea sistemelor ruse de armament cu capacitate duală în Crimeea ridică "semne de întrebare asupra bunelor intenţii ale Rusiei în ceea ce priveşte realizarea de progrese în privinţa Agendei multilaterale de dezarmare nucleară în cadrul viitoarei revizuiri a Tratatului de neproliferare, subminând eforturile depuse deja în această direcţie".

Potrivit proiectului, recentele survolări la mică altitudine ale aeronavelor ruse de luptă deasupra unor nave de război ale NATO şi a unor platforme de explorare din Marea Neagră, "indică clar o poziţie mai agresivă a Rusiei în bazinul Mării Negre şi reprezintă un avertisment asupra unui risc crescut de escaladare".

Autorii raportului propun condamnarea faptului că Rusia furnizează sprijin direct şi indirect pentru separatişti, facilitând astfel continuarea războiului, şi-şi exprimă îngrijorarea cu privire la relatările privind crimele de război comise în regiunea controlată de separatiştii susţinuţi de Moscova.

Totodată, se exprimă regretul cu privire la faptul că iniţiativele de cooperare în domeniul securităţii BLACKSEAFOR şi Armonia Mării Negre"s-au dovedit a fi prea slabe şi sunt în prezent paralizate".

Pe de altă parte, proiectul de raport subliniază că relaţia cu Rusia, un actor major în sistemul internaţional, "ar trebui să fie, pe termen lung, mai degrabă una de cooperare decât conflictuală", însă, pe termen scurt şi mediu, "din cauza lipsei de încredere faţă de ultimele acţiuni ale Rusiei, orice reluare a cooperării ar trebui să continue să se bazeze, în primul rând, pe reasigurarea strategică puternică oferită de NATO membrilor săi din est şi, în al doilea rând, pe faptul că nu poate exista nicio soluţie politică care să se bazeze pe acceptarea anexării ilegale a Crimeii".

În cazul în care Rusia nu respectă acordul de încetare a focului de la Minsk şi continuă destabilizarea estului Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeii, "regimul de sancţiuni ar trebui continuat şi chiar consolidat", conform documentului.

În ceea ce priveşte securitatea energetică, statele membre sunt îndemnate să ia măsurile necesare în vederea asigurării securităţii exploatării petrolului şi gazelor şi pentru activităţile de transportare a acestora în regiunea Mării Negre, exprimându-se preocuparea pentru faptul că beneficiile care decurg din exploatarea petrolului şi gazelor şi a activităţilor de transport în Marea Neagră sunt "din ce în ce mai dependente de nivelul de militarizare declanşat de anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia şi de creşterea ulterioară a capacităţilor militare ruse în regiune".

Proiectul de raport subliniază faptul că regiunea Mării Negre ar trebui "să fie cu adevărat prioritară pentru Uniunea Europeană", iar, în condiţiile în care actualul format al Sinergiei Mării Negre (SMN) nu mai este de actualitate, se solicită Comisiei Europene şi SEAE să elaboreze "o strategie cuprinzătoare a UE pentru regiunea Mării Negre".

De asemenea, este subliniată importanţa critică a coordonării cu NATO şi SUA, deoarece bazinul Mării Negre este "o componentă cheie a securităţii euroatlantice" şi este salutat angajamentul NATO de sprijinire a eforturilor regionale ale statelor cu ieşire la Marea Neagră, menite să asigure securitatea şi stabilitatea.

În acest sens, Alianţei Nord-Atlantice i se solicită "să continue să îşi dezvolte capabilităţile de apărare cibernetică şi de apărare antirachetă, inclusiv în regiunea Mării Negre, şi să elaboreze planuri operative pentru descurajarea şi contracararea războiului asimetric şi hibrid".

Se subliniază faptul că NATO ar trebui "să îşi păstreze superioritatea navală şi aeriană generală în bazinul Mării Negre şi să-şi menţină capacitatea de a monitoriza această regiune".

Proiectul de rezoluţie urmează să fie adoptat, joi, în plenul PE şi apoi trimis Consiliului, Comisiei Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale UE, precum şi tuturor ţărilor de la Marea Neagră.