Divergenţe între Transnistria şi Republica Moldova, după introducerea unor puncte de control al migraţiei

Reprezentantul preşedinţiei ucrainene a OSCE, Andrei Deşciţa, a declarat că introducerea acestor puncte de control este unul dintre subiectele principale, care urmează să fie discutate la Bruxelles. În afară de părţile implicate în conflict - Republica Moldova şi Transnistria -, la negocierile din 3 octombrie vor participa Rusia, Ucraina şi OSCE, în calitate de mediatori, precum şi Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE), în calitate de observatori.

Autorităţile de la Tiraspol au anunţat că, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles, intenţionează să obţină detalii privind controlul migraţiei şi activitatea unor echipe mobile ale Poliţiei de Frontieră a Republicii Moldova.

Delegaţia transnistreană în Comisia unificată de control (CUC), însărcinată cu monitorizarea situaţiei în zona de securitate pe Nistru, i-a cerut Chişinăului explicaţii cu privire la decizia unilaterală de a introduce echipe ale Poliţiei de Frontieră în zona controlată de forţele ruse de menţinere a păcii.

"Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 4 septembrie 2013, Regulamentul privind echipele mobile ale Poliţiei de Frontieră, pentru controlul migraţiei şi al criminalităţii transfrontaliere" pe Nistru, menţionează CUC într-un comunicat, apreciind că măsurile adoptate de Chişinău au scopul să "tensioneze atmosfera în zona de conflict şi să subminze mecanismele eficiente de colaborare, create între ambele părţi şi bazate pe documentele semnate anterior".

Autorităţile transnistrene sunt nemulţumite că proiectul privind controlul "migraţional" a fost adoptat fără o consultare prealabilă a Tiraspolului.

În opinia politicianului transnistrean Drimitri Soin, "această situaţie este similară celei dinainte de război: Chişinăul înăspreşte controlul la frontiera cu Transnistria, fără să consulte Tiraspolul, iar transnistrenii îşi consolidează poziţiile cu detaşamente militare".

Anterior, liderul transnistrean Evgheni Şevciuc a ameninţat că va lua măsuri similare, dacă Chişinăul va introduce puncte de control migraţional pe Nistru şi-i va amenda pe locuitorii transnistreni care nu deţin acte de identitate moldoveneşti.

Aceste măsuri îi vor "afecta pe cetăţenii ruşi (în număr de 160.000, din totalul de 506.000 de locuitori ai Transnistriei) şi pe cei ucraineni (peste 100.000). Tema punctelor de control migraţional deja au provocat un scandal, deoarece transnistrenii înţeleg că sunt impuşi să primească cetăţenia Republicii Moldova, în caz contrar, se vor afla într-o rezervaţie de unde nu vor putea ieşi", a declarat Soin. El a subliniat că Tiraspolul şi Chişinăul au orientări politice şi economice diferite, Republica Moldova dorind să se integreze în Uniunea Europeană, iar Transnistria să adere la uniunea vamală.

Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat joi, în cadrul Adunării Generale a ONU, la New York, că R.Moldova ar putea accepta un compromis "rezonabil" referitor la un statut special al Transnistriei, fapt ce ar garanta populaţiei din regiune un anumit grad de autoguvernare. Totodată, el a reiterat cererea Republicii Moldova privind retragerea definitivă a forţelor militare ruse din Transnistria, în conformitate cu angajamentele internaţionale.

"Trebuie să existe un spaţiu constituţional, economic şi de apărare unic în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internaţional ale Republicii Moldova", a declarat Leancă.

Conflictul transnistrean a izbucnit în martie 1992, la aproape doi ani după ce raioanele moldoveneşti din partea stângă a Nistrului au proclamat Republica Moldovenească Nistreană cu capitala la Tiraspol.