Divergenţele dintre Scholz şi Macron reprezintă o problemă pentru UE. "Dacă Franţa şi Germania nu se pot înţelege, Europa este în impas"

Cei doi lideri, care au mers la Hamburg împreună cu cabinetele lor pentru a încerca să forjeze poziţii comune în legătură cu o serie de probleme, de la apărare la comerţul cu China, nu au anunţat niciun progres concret. Cu excepţia unui document comun privind reducerea birocraţiei în UE.

Deşi discuţiile au fost umbrite de războiul dintre Israel şi Hamas, Scholz a declarat că cele două ţări se confruntă cu "provocări foarte asemănătoare", de la creşterea economică şi migraţie până la limitarea ascensiunii extremei drepte.

Macron a adăugat, de asemenea, un avertisment. "Dacă Franţa şi Germania nu se pot înţelege", a spus el, "Europa este în impas".

Având în vedere dezacordurile profunde, Uniunea Europeană se poate confrunta cu mai multe blocaje.

Subvenţiile pentru energie

Uniunea Europeană se confruntă cu provocarea fundamentală de a reduce preţurile ridicate ale energiei, în paralel cu tranziţia către energia verde, dar progresul pe acest front este împiedicat de faptul că cei mai importanţi doi membri ai săi nu se pot pune de acord asupra modului în care să facă acest lucru.

Oficialii francezi susţin că energia nucleară este ecologică deoarece nu produce emisii de dioxid de carbon. Prin urmare, energia nucleară ar trebui să fie sprijinită prin stimulente financiare în cadrul unei reforme planificate a structurii pieţei UE a energiei electrice.

Berlinul se opune. Oficialii germani se tem că subvenţiile pentru energia nucleară franceză ar face mai puţin atractive investiţiile în energiile regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, care sunt esenţiale pentru tranziţia ecologică a Germaniei. Germanii se tem, de asemenea, că energia nucleară ar permite Franţei să îşi reducă preţurile la energie, care sunt deja mai mici decât cele din Germania, ceea ce ar dezavantaja companiile germane şi le-ar putea determina să îşi mute producţia dincolo de Rin.

Disputa se apropie acum de punctul culminant, deoarece în 2025 expiră o derogare a UE care permite în prezent Parisului să vândă energie de la centralele sale nucleare industriilor şi consumatorilor francezi la un preţ redus.

Din acest motiv, guvernul francez face toate eforturile pentru a se asigura că poate stabili preţurile pentru energia nucleară în cadrul reformei propuse de UE pentru pieţele de energie electrică, prin utilizarea unor scheme speciale de investiţii susţinute de stat.

Macron a declarat marţi că ambele părţi depun eforturi pentru a ajunge la un acord până la sfârşitul lunii, înainte de următorul summit al UE de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 26-27 octombrie. "Cred că ar fi o greşeală istorică să ne pierdem în diviziuni pe termen scurt pentru că preferăm fie energiile regenerabile, fie energia nucleară", a declarat preşedintele.

Scholz a încercat, de asemenea, să proiecteze optimism: "Discuţiile noastre foarte intense au arătat deja că dorim să facem progrese împreună şi că vom face acest lucru".

Apărare

Parisul şi Berlinul nu se înţeleg în privinţa mai multor chestiuni legate de apărare, în special în ceea ce priveşte rolul pe care SUA ar trebui să îl joace în securitatea Europei. Dezacordurile privind achiziţiile europene de arme americane au fost expuse luna trecută în acest interviu comun al ministrului francez al forţelor armate, Sebastien Lecornu, şi al omologului său german, Boris Pistorius.

Emmanuel Macron s-a pronunţat împotriva unei iniţiative conduse de Germania de a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană de la Israel şi SUA pentru proiectul Sky Shield.

În schimb, Franţa a încercat să convingă capitalele europene să semneze contracte cu companii europene, în numele aşa-numitei "autonomii strategice", adică a independenţei blocului comunitar. faţă de puterile străine.

Tensiunile au crescut, de asemenea, în legătură cu dezvoltarea unui tanc de luptă franco-german. Deşi Lecornu şi Pistorius s-au angajat în ultimele săptămâni să avanseze discuţiile cu acest tanc, rivalităţile dintre contractorii francezi şi germani din domeniul apărării au complicat proiectul.

Un raport recent al ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung nu a ajutat la atenuarea acestor rivalităţi, stârnind o oarecare furie la Paris. "Nici industria germană şi nici forţele armate nu sunt convinse de ideea că, în calitate de producător şi utilizator al Mercedes S-class printre tancuri, ar trebui să dezvolte acum un produs premium în cooperare cu un producător de nivel Peugeot", se arată în raport.

Maşini electrice din China

Un alt subiect de dispută este decizia recentă a Comisiei Europene de a lansa o investigaţie privind vehiculele electrice subvenţionate provenind din China.

Macron făcuse presiuni pentru o astfel de investigaţie, argumentând că UE trebuie să se protejeze împotriva a ceea ce el consideră a fi concurenţă neloială. Scholz, însă, şi-a exprimat scepticismul, spunând că preferă "concurenţa globală" în locul unei "căi protecţioniste".

Principala preocupare a Berlinului este că investigaţia ar putea escalada într-un război comercial cu Beijingul, care ar fi deosebit de rău pentru producătorii germani de automobile, care se bazează foarte mult pe piaţa chineză.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat la sfârşitul lunii trecute, în cadrul unei dezbateri, că industria auto germană se teme "pe bună dreptate" de o potenţială ripostă chineză. Franţa, a adăugat el, are mult mai puţin de pierdut în cazul unui război comercial, deoarece vinde mult mai puţine maşini în China. Din acest motiv, a spus el, găsirea unei poziţii comune este "foarte, foarte dificilă".