Divizată şi cu un Guvern cu atribuţii limitate, Belgia se pregăteşte să preia preşedinţia UE

"Vom fi mai întâi în serviciul instituţiilor europene", a avertizat vineri premierul belgian Yves Leterme, prezentându-şi programul. "Vrem să adoptăm o poziţie modestă", a adăugat el.

Ţara nu are altă alternativă. Leterme se ocupă doar de afacerile curente ale ţării până la formarea unei noi coaliţii guvernamentale, în urma alegerilor recente, câştigate de separatiştii flamanzi. Intrarea în funcţiune a noului Guvern este aşteptată cel mai devreme în octombrie.

Până atunci, Guvernul va conduce Europa cu o legitimitate şi o credibilitate diminuate. Iar când noua echipă va prelua puterea, va avea la dispoziţie puţin timp pentru a se pune la curent cu afacerile europene.

O astfel de situaţie s-a produs deja în UE în primul semestru al lui 2009, când Guvernul ceh a căzut în timp ce ţara deţinea preşedinţia UE, situaţie ce a condus la pierderea influenţei Cehiei în conducerea afacerilor europene.

Cu toate acestea, programul preşedinţiei prezintă o constatare îngrijorătoare a situaţiei, cu o "criză de o amploare fără precedent în ultimii 50 de ani", deficite enorme, o populaţie îmbătrânită şi o concurenţă din partea ţărilor emergente.

"Ce să se abordeze?", se întreabă cotidianul belgian francofon Le Soir.

Programul belgian intenţionează să ajute la punerea în aplicare a unei strategii de ieşire din criză şi accelerarea reglementării situaţiei sectorului financiar. Dar adevărata prioritate va fi cea instituţională: "să li se ofere spaţiu" preşedintelui UE, belgianul Herman Van Rompuy, şi şefului diplomaţiei europene Catherine Ashton.

"Suntem pregătiţi să limităm rolul preşedinţiei noastre semestriale pentru că trebuie să le oferim spaţiu lui Herman Van Rompuy şi Catherine Ashton pentru ca aceştia să îşi poată exercita noile compentenţe" afirmă Leterme.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ţara care preia preşedinţia semestrială a UE asigură mai degrabă un rol de copilot decât de dirijor al afacerilor europene.

Iar acest rol puţin spectaculos le convine belgienilor, care timp de şase luni vor deţine împreună cu Van Rompuy principalele pârghii ale UE. Belgia intenţionează să joace un rol de "facilitator" de compromisuri, a explicat Leterme.

Loial acestei linii "modeste", calendarul preşedinţiei belgiene rezervă puţine surprize, dar poate exista un subiect conflictual şi anume guvernanţa euro.

Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Olivier Chastel, a declarat că Belgia vrea să vadă că acest subiect progresează "considerabil" în cursul preşedinţiei sale, chiar dacă nu a oferit detalii.

Subiectul divizează europenii. Franţa a pledat în zadar pentru o "guvernare economică" proprie ţărilor care folosesc moneda unică, idee abandonată până la urmă pentru moment din cauza refuzului Germaniei şi al ţărilor din Est, care se tem de o scindare a Europei. Guvernarea se va desfăşura la nivelul întregii UE.

Belgienii dau asigurări că UE nu va fi victima colaterală a crizei politice dintre francofoni şi flamanzi privind viitorul ţării, care datează deja de trei ani.

"Preşedinţia belgiană a UE nu va fi afectată de perioada de tranziţie" actuală, a apreciat liderul N-VA, câştigătorul recent al alegerilor, Bart De Wever.